Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum poți rezolva, fără avocat, fără proces, un conflict cu instituția de credit de unde ai luat banii? Cum cad la pace datornicul de „bună credință” cu bancherul „nemilos”, ajunși pe poziții adverse din cauza banilor? Pare greu de crezut, dar există căi pentru a rezolva problema părților chiar și într-o zi. Cheia o are instituția cu un nume mai greu de asimilat - CSALB - care oferă ca „bunul samaritean” serviciile sale. Pentru a simplifica, unii cred, prin vulgarizare, că activitatea CSALB ar funcționa pe principiul „mai dă Costică, mai lasă Ionică”. Negocierea se face mereu în temeiul și limitele legii, dar și ale reglementărilor financiar-bancare, mai permisive însă decât poate face o instanță.
Rată mare de succes al negocierii
În 2023, CSALB a primit, potrivit raportului recent difuzat într-o conferință de presă, 2.932 de cereri de la consumatorii care au solicitat băncilor și IFN-urilor intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. Multe bănci au acceptat procedura, formându-se 754 de dosare de negociere, dar doar patru cu IFN-urile. Alte 555 de înțelegeri între consumatori și bănci s-au rezolvat amiabil, prin înțelegere directă, după ce consumatorii au trimis cererile către CSALB.
„Băncile au negociat mai mult și s-au împăcat mai des cu consumatorii în 2023. Beneficiile obținute de consumatori cu băncile s-au dublat în patru ani. Concilierea devine o cale de urmat în numeroase situații, procentul de eficiență atins acum, de 92 la sută, arătând un grad ridicat de acceptare a soluțiilor promovate prin soluționarea alternativă a litigiilor”, arată Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare, reprezentantul Băncii Naționale a României în CSALB.
Magistrații recomandă concilierea
Tot mai multe procese dintre consumatori și bănci purtate în instanță ajung să se rezolve amiabil în cadrul CSALB. Instanțele din Argeș - Tribunalul Specializat Argeș și Judecătoria Pitești - sunt printre primele care recomandă în mod oficial, prin intermediul judecătorilor, concilierea dintre consumatori și instituțiile de credit. Ciprian Tița, președintele Tribunalului Specializat Argeș, pledează pentru ca metoda să fie extinsă: „Concilierea oferă avantaje reale atât consumatorilor, cât și băncilor și ar trebui popularizată oficial la nivelul tuturor instanțelor, deoarece diversitatea soluțiilor care se pot obține în cadrul acestei proceduri este imposibil de obținut în justiție”.
Magistratul adaugă la acest punct de vedere în publicația specializată juridice.ro: „Cele două principale argumente care pledează pentru apelarea la soluționarea alternativă sunt timpul considerabil mai redus și costurile pe care procedurile judiciare le implică atunci când cererile formulate sunt cel puțin nefondate, iar reclamantul este obligat la plata cheltuielilor de judecată. Soluționarea alternativă oferă un grad mai mare de certitudine în condițiile în care modificarea amiabilă a contractelor este într-o mai mare măsură sub controlul părților. Primul termen de judecată este cel mai potrivit moment pentru ca judecătorii să recomande concilierea. Am observat că cea mai eficientă cale este comunicarea directă, în ședință, către părți și avocații acestora, însoțită de amânarea cauzei, pentru a le da răgazul să apeleze la această alternativă”.
Înțelegeri, în timp tot mai scurt
Statistica este elocventă și în ceea ce privește timpul în care se realizează concilierea. Cazurile de rezultat pozitiv, acceptat de ambele părți, au fost soluționate în timp tot mai scurt. Media de timp, element esențial mai ales pentru consumatorul de credit, a scăzut în ultimii cinci ani de la 55 de zile, în 2019, la 24 de zile, în 2023. Conform legii (OG 38/2015), timpul maxim de găsire a unei soluții prin conciliere este de 90 de zile și poate fi depășit doar în cazul unor negocieri mai complicate. Rapiditatea găsirii de soluții a scăzut spectaculos, realizându-se concilieri chiar și într-o zi (14 cazuri) sau în două zile (37 de cazuri).
Valoarea împăcării: 5.000 de euro beneficiu pentru consumator
Suma totală a beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor purtate în perioada 2016-2023 în cadrul CSALB se ridică la 11,3 milioane de euro. În medie, în 2023, un consumator a obținut beneficii de 5.000 de euro prin negocieri. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului prin reducerea sau eliminarea unor comisioane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor și chiar ștergerea întregii datorii. Un alt avantaj, necuantificat de aceste date statistice, îl reprezintă faptul că procedura concilierii este gratuită pentru persoanele fizice, altfel obligate să suporte cheltuielile dintr-un proces. Să relevăm că în instanțe se aflau pe rol în 2016 circa 50.000 de litigii cu conținut financiar-bancar, numărul scăzând la 13 mii acum, la degrevarea instanțelor contribuind și activitatea CSALB. Sunt greu de precizat motivele pentru care ANPC nu are de un timp reprezentant în Consiliul de Coordonare al CSALB.
Invitație pentru bănci: cum să reduci riscul creditului neperformant
Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în CSALB, este încrezător că activitatea de soluționare alternativă este o activitate firească, o construcție care ajunge la consumatori, având o creștere organică. Reticența unor bănci de a accepta soluții de conciliere prin CSALB poate fi explicată și prin procedurile în curs de fuziune în care se află aceste entități. Pe de altă parte, întârzierea unor concilieri sau refuzul de a apela la ele crește riscul de transformare a creditelor în credite neperformante, cu consecințe în bilanțul băncilor. În ceea ce privește numărul redus de concilieri acceptate de IFN, explicația rezidă din sumele mai mici aflate în divergență, dar și specificul solicitanților de asemenea modalități de creditare, mulți nebancabili.
Ce este CSALB?
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înființată în baza OG nr. 38/2015, ce transpune la nivel național Directiva 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum.
