Cu vinul "hibrid" si palinca in UE

Romania a semnat ieri, la Bruxelles, documentele ce marcheaza inchiderea negocierilor pentru capitolul 7 - Agricultura.

Dupa aproape trei ani de discutii si peste 6.000 de pagini de documentatie trimise Comisiei Europene, agricultura romaneasca a indeplinit, in sfarsit, exigentele UE. Dar cu ce s-a ales tara noastra de pe urma acestui "tur de forta"?

VITICULTURA. In primul rand, Romania va intra in Europa cu toate viile, inclusiv cu cele 30.000 de hectare plantate cu vita hibrida. Aceasta inseamna ca si dupa 2007 vom putea sa comercializam vinul "nenobil" - obtinut din soiuri precum Otello sau Clinton - , dar doar in Romania. In plus, avem dreptul sa replantam 1,5% din suprafata plantata cu vie, fara sa ni se impuna un termen-limita pentru inlocuirea soiurilor hibride. O alta veste buna este ca palinca, horinca, tuica si turtul autohton sunt pe lista denumirilor de origine recunoscute in UE.

SUBVENTII. La capitolul plati directe, Comisia Europeana ne va aloca fonduri pentru subventionarea a "putin peste 7 milioane de hectare de teren arabil", a declarat Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. "Vom putea cultiva 9, 10, 11 milioane de hectare, asta depinde de noi. Dar numai culturile de cereale, plante tehnice etc. - cele 7 milioane de hectare - vor fi sustinute financiar de UE", a precizat acesta. Din 2007 nu vor beneficia de subventii taranii autohtoni care cultiva cartofi sau sfecla de zahar, deoarece aceste productii nu sunt sustinute de politica agricola comuna. Platile directe se vor situa in 2007 la 25% din valoarea celor acordate fermierilor europeni, urmand sa creasca cu 5% pe an, pana in 2013. "Avem posibilitatea sa le suplimentam din bugetul nostru si din fondurile primite de la UE pentru dezvoltare rurala, daca acestea din urma nu vor fi absorbite in totalitate", a declarat Steriu.

COTE. Cotele de productie au fost cel mai delicat subiect de negociere. "Suntem satisfacuti de ce am obtinut", sustine Steriu. Pentru zahar, Bucurestiul a accepta o cota de procesare (zahar brut) de 329.000 de tone si o cota de productie de 109.000 tone. "Adica 438.000 de tone de zahar produs in Romania. Se apropie de cele 500.000 de tone cerute de noi", a subliniat Valeriu Steriu. Pe langa acestea, ni s-a alocat o cota anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte si alta de 9.900 tone de izoglucoza.

INVIDIE. "Unele dintre statele proaspat intrate in UE s-au aratat geloase fata de Romania. Au incercat sa domoleasca unele dintre cerintele noastre, din cauza ca ei nu au primit atatea cand si-au negociat, anul trecut, intrarea in uniune", a declarat, cu mandrie, Steriu.