Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un avion cumpărat pentru mile aeriene, nu pentru zbor
Francie Rehwald a plătit aproximativ 30.000 de dolari pentru o aeronavă Boeing 747, dezafectată după mai bine de două decenii de zbor. Detaliul care a stârnit uimire încă de la început este modul în care a achitat suma: cu cardul de credit, exact pentru a acumula mile aeriene, deși avionul nu urma să mai decoleze niciodată.
Nu era vorba despre un exemplar oarecare. Aeronava fusese al 28-lea Boeing 747 construit vreodată și fusese livrată companiei Trans World Airlines în 1970. După ani buni de curse comerciale, avionul și-a încheiat activitatea și a ajuns să fie depozitat în deșertul californian, acolo unde multe aeronave scoase din uz își așteaptă, de regulă, dezmembrarea definitivă.
Sursa foto: David Hertz Architects/ Laura Doss, Carson Leh
Ideea unui arhitect a schimbat totul
Pentru Francie Rehwald, acel avion imobilizat în deșert nu însemna un simplu morman de metal. Arhitectul David Hertz a fost cel care a văzut potențialul aripilor aeronavei, impresionat de rezistența și de dimensiunile lor neobișnuite. O singură aripă putea acoperi aproximativ 232 de metri pătrați, suficient cât să devină acoperișul unei case întregi și să ofere senzația de structură suspendată, plutitoare, exact aspectul pe care proprietara și-l dorea pentru viitoarea locuință.
Din acel moment, un proiect arhitectural obișnuit s-a transformat într-o operațiune logistică de proporții, demnă mai degrabă de un șantier militar decât de o construcție rezidențială.
Dezmembrarea din deșert și transportul spectaculos
Avionul a fost tăiat bucată cu bucată în deșertul Victorville. Patru muncitori au secționat fuselajul și aripile masive, iar componentele rezultate au fost transportate pe camioane speciale, cu escortă de poliție și închideri temporare de autostradă, pe o distanță de peste 160 de kilometri, până în apropierea Malibu.
Etapa finală a fost, de departe, cea mai dificilă. Drumurile înguste de pe canion nu permiteau accesul vehiculelor grele, așa că secțiunile aripilor, fiecare cântărind aproximativ 4,5 tone, au fost preluate de un elicopter militar Chinook și transportate prin aer direct pe dealul unde urma să se ridice casa. Arhitectul a povestit ulterior că, dacă vântul ar fi dezechilibrat încărcătura în timpul zborului, pilotul ar fi fost obligat să o lase să cadă, atât de riscantă era operațiunea.
Obținerea tuturor autorizațiilor necesare a durat aproape doi ani și a implicat 17 instituții guvernamentale, inclusiv autoritățile pentru securitate internă. Doar închirierea elicopterului cost estimativ între 8.000 și 18.000 de dolari pe oră, un detaliu care arată cât de neobișnuit și de costisitor a fost întregul demers.
Citește și Secretul unei case mușuroi care sfidează canicula. Inspirația a venit de la... furnici
747 Wing House, casa care a devenit un reper mondial
Rezultatul final poartă numele de 747 Wing House și se întinde pe un teren de aproximativ 22 de hectare, cu priveliște spre ocean. Aripile avionului formează acoperișurile spectaculoase ale locuinței, iar în structură au fost păstrate numeroase elemente originale ale aeronavei: panouri din aluminiu cu nituri vizibile, îmbinări industriale și chiar o porțiune din fuselaj, cu ferestrele originale ale pasagerilor.
Casa are două dormitoare și trei băi, se întinde pe circa 5.200 de metri pătrați construiți și integrează soluții sustenabile precum panouri fotovoltaice, încălzire radiantă și ventilație naturală. Un capac de motor a fost transformat într-o fântână decorativă și într-un șemineu exterior, iar una dintre aripi este conectată direct la dormitorul principal, de unde proprietara poate ieși practic pe aripă, într-un gest care amintește de spectacolele aeriene de tip „wing walking”.
Citește și Conexiunea perfectă între natură și confort modern: vila Seascape
Planuri și mai îndrăznețe, rămase doar pe hârtie
Proiectul inițial era cu mult mai ambițios decât ceea ce a fost finalizat. Botul avionului urma să devină un pavilion de meditație înalt de aproape 14 metri, o parte din fuselaj trebuia să adăpostească un atelier de artă, cala de marfă urma să fie transformată într-un hambar, iar salonul de la clasa întâi ar fi devenit o casă separată pentru oaspeți. Aceste idei nu au mai prins viață, însă chiar și fără ele, 747 Wing House a rămas unul dintre cele mai discutate exemple de arhitectură sustenabilă și de reciclare creativă a unui avion comercial, un simbol al ideii că, uneori, cele mai spectaculoase locuințe nu se construiesc de la zero, ci se recuperează dintr-un trecut care altfel ar fi fost aruncat.
Citește pe Antena3.ro
