x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Culita a ramas cu Insula Mare

Culita a ramas cu Insula Mare

02 Apr 2004   •   00:00

Insula Mare a Brailei ramane si in continuare in exploatarea societatii SC TCE Trei Brazi, detinuta de deputatul PSD Culita Tarata. Decizia Curtii de Arbitraj Comercial pronuntata la 5 martie anul curent da castig de cauza deputatului PSD de Neamt.

Masura de anulare a contractului de arenda hotarata de Agentia Domeniului Statului (ADS) in cursul lunii februarie, a anului trecut, a fost luata ca urmare a neachitarii la timp a unei parti din redeventa datorata de societate. Un alt motiv, declarat de unele surse, ar fi si nerespectarea programului de investitii asumat de societate in urma contractului cu ADS. Societatea TCE Trei Brazi SRL din Piatra Neamt este singura firma care are drept de folosinta asupra celor 56.000 de hectare din Insula Mare a Brailei. La numai doua zile de la hotararea ADS, Tarata a contestat hotararea, la Curtea de Arbitraj Comercial de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

„Asteptam sa ne vina decizia oficiala a Curtii de Arbitraj pentru a putea sa atacam hotararea acesteia la Curtea de Apel Bucuresti, iar daca va fi respinsa mergem la Curtea Suprema de Justitie. Deocamdata nu am luat la cunostinta decat de un extras al hotararii" a declarat Corneliu Popa directorul general al ADS. Popa a specificat faptul ca „redeventele pe care SC TCE Trei Brazi trebuie sa le achite pe anul trecut au fost in totalitate platite, iar pe anul acesta firma trebuia sa plateasca alaltaieri circa 10% din total, dar pana la aceasta ora nu s-a intamplat. Oricum exista un termen legal de 30 de zile pentru a fi achitata contravaloarea celor 2.800 de tone stipulate".

Presiuni politice

Conform spuselor directorului general „la nivelul meu personal (n.r. Corneliu Popa) si a institutiei pe care o conduc sunt facute presiuni politice ale unor demnitari pentru a transfera ilegal terenuri din proprietatea publica in cea privata". Acesta a indicat ca principala sursa - deputatii atat din opozitie cat si din partidul de guvernamant - care au cerut anumite suprafete sau efectuarea de retrocedari catre anumite comune din care acestia provin sau au rude. O alta dorinta a diferitilor demnitari catre Popa ar consta in anularea platii unor redevente datorate de firme ale prietenilor sau rudelor.

Rezilieri

Anul trecut ADS a reziliat 148 de contracte. Pana la sfarsitul acestei luni la acestea sau mai adaugat inca 33 de contracte. Intre acestea intra cele de concesiune, vanzare-cumparare, arenda si asociere in participatiune. La aceasta data, Biroul Rezilieri Contracte are pe rolul instantelor de judecata un numar de 220 de dosare avand ca obiect diferite pretentii, respectiv recuperarea redeventei, arenda, pret actiuni, penalitati si pretul de asociere. La acestea se adauga un numar de circa 1.148 de dosare care fac obiectul serviciului de contencios al institutiei.
Catalin Budescu


ADS a incasat in trei luni 250 miliarde de lei

Veniturile realizate de Agentia Domeniului Statului (ADS) din redeventa/arenda terenurilor pe primele trei luni ale anului in curs, s-a ridicat la aproape 250 miliarde de lei. De asemenea de la inceputul acestui an si pana in prezent, ADS a concesionat o suprafata de 29.240 de hectare. Astfel au fost incheiate noua contracte de concesiune pentru o suprafata de 12.610 de hectare, 63 de atribuiri directe pentru o suprafata de 10.904 hectare si 34 de contracte de asociere in participatiune, suprafata oferita fiind de circa 5.726 de hectare.


Retrocedare finalizata

ADS a incheiat in mare masura retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. Astfel circa 580.000 de hectare au fost restituite pana la aceasta ora, intreg procesul urmand sa fie incheiat in perioada imediat urmatoare. Faptul ca ADS este aproape de finalizarea retrocedarii, a nascut, conform directorului general Corneliu Popa, o serie intreaga de presiuni locale. Acestea vin mai ales din partea de vest a tarii, de la diferitelor consilii locale pentru suprafete care nu au documentatia necesara. Popa a exemplificat cu terenul Universitatii Timisoara, al Institutului de Bovine de la Balotesti si cazul din Lovrin, Timis.

×
Subiecte în articol: economic