x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum au înfometat speculatorii lumea pentru a se îmbogăţi

0
16 Feb 2011 - 16:41
Cum au înfometat speculatorii lumea pentru a se îmbogăţi /Reuters


152227-reuters-rtr1u0j2.jpgUnul din şase locuitori ai Planetei înfruntă zilnic foametea. Din această cauză scumpirea mâncării a pus gaz pe foc şi s-a adăugat la celelalte ne­mul­ţumiri din diverse părţi ale lumii. Oa­menii au umplut străzile din Tu­ni­sia şi Egipt, iar fenomenul se extinde şi în Algeria, Yemen, Iordania sau Libia. Banca Mondială spune că pre­ţu­rile au crescut cu 27% într-un an şi cu 15% în doar 4 luni. Iar numărul săracilor lumii a ajuns la 925 de mili­oane de oameni, împingând spre sărăcia lucie 44 de milioane de oameni în plus faţă de raportarea anterioară din iulie 2010. Populaţia încadrată la categoria „sărăcie lucie” este obligată să supravieţuiască cu mai puţin de un 1,25 dolari pe zi.

Puţini ştiu, însă, că bănci de investiţii precum Goldman Sachs sau JP Morgan sunt de vină în mare parte pentru problemele lor. Produsele financiare complexe, inventate de bănci, şi fondurile speculative pentru a urmări tranzacţionarea de cereale sau alte mărfuri alimentare au transformat un bun real vândut ca la piaţă într-o simplă ecuaţie matematică, ce acum înfometează sute de milioane de oameni pe Glob.

Tranzacţiile cu bani virtuali distorsionează talciocul bursier şi în final valoarea produsului nu mai e una normală. Umanitatea se află într-o situaţie imposibilă: ori încearcă să dea de cap iţelor financiare, foarte foarte încurcate – şi riscă să rănească din nou băncile în care guvernele lumii au pompat trilioane de dolari pentru a le salva astfel încât să nu distrugă societatea aşa cum o ştim, ori să le lase aşa cum sunt acum şi provoacă mari probleme alimentare în statele sărace din cauza foametei şi scumpiri în celelalte.

În 2008, în timpul „crizei alimentare”, oamenii din întreaga lume s-au revoltat şi atunci pentru mân­ca­re, orez, grâu sau porumb. Pro­tes­tele au curs în Haiti, Egipt, Camerun, Coasta de Fildeş, Mauritania, Etiopia, Madagascar, Filipine, Indonezia. Dar atunci criza încă nu lovise.

Banca Mondială a avertizat acum câteva zile că preţul alimentelor a atins „niveluri periculoase” şi au împins 44 de milioane de oameni în sărăcie din iunie 2010 până acum, potrivit BBC. Iar potrivit ultimei ediţii a studiului Food Price Watch, preţurile au crescut cu 15% în doar 4 luni, între octombrie 2010 şi ianua­rie 2011. Instituţia cere ţărilor din grupul G20 să rezolve problema.

Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, a mai zis că scumpirea mâncării agravează neliniştea din Orientul Mijlociu, deşi nu este cauza primară. Banca Mondială estima că 870 de milioane de oameni din statele aflate în curs de dezvoltare erau înfometaţi sau subnutriţi în 2008. Acum, ONU estimează că numărul a ajuns la 925 milioane. Instituţia spune că preţurile nu ajuns chiar la nivelurile de atunci – ci sunt doar cu 3% sub – dar sunt cu 27% mai mari faţă de acum un an.

Un raport ONU al FAO (Food and Agricultural Organization – Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură – n.r.) dat publicităţii recent a arătat că preţul mâncării a ajuns la noi maxime în luna ianua­rie din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din lume.

În Indonezia, guvernul a suspen­dat taxele vamale pentru orez, soia şi grâu după ce inflaţia a ajuns în ia­nuarie la 7%. În Bolivia, zahărul este distribuit în raţii după o creştere de 64% a preţului. In­do­ne­zia, cea mai mare economie din sud-estul Asiei, a cumpărat recent 820.000 de tone de orez şi şi-a suspendat taxele vamale pentru orez, soia şi grâu. Algeria a spus recent că a cumpărat aproape un milion de tone de grâu, ducând achiziţiile sale de la începutul lui ia­nuarie la 1,75 milioane de tone. De asemenea, a urgentat importurile pentru a face stocuri.

Mecanismul scumpirilor
Cea mai mare parte a majorărilor de preţ e provocată de specula făcută pe bursele de mărfuri ale lumii şi doar o mică parte e provocată de creşterea consumului în China şi alte state populate din Asia de Sud-Est. Iar de data asta scumpirile vor rămâne permanent, spre deosebire de situaţia din 2008.

Din 2005 până acum preţul grâ­u­lui a crescut de 4 ori, potrivit unei analize a revistei Harper. Goldman Sachs Commodity Index sau echivalentul acestuia creat de JP Morgan, pentru urmărirea unor mărfuri precum grâu, petrol, metale şi carne au permis tratarea alimentelor ca ecuaţii matematice de făcut bani, exact invers faţă de ceea ce sunt, adică mărfuri reale folosite pentru hrana oamenilor.

În 2008, recolta de grâu a fost cea mai mare pe care lumea a văzut-o vreodată. Ceea ce înseamnă că pre­ţu­rile ar fi trebuit să scadă. Numai că preţul a urmat acelaşi trend ca şi în cazul petrolului, ajuns şi el atunci la recordul de 147 de dolari pe baril. Producătorii acuzau specu­la­ţi­ile cu „barili de hârtie”, care făceau practic 80% din tranzacţii. La fel şi cazul grâului. Produsele financiare ataşate de el s-au apreciat continuu din cauză că investitorii nu mai aveau încredere în monedele lumii, afectate de problemele economice şi băncile falimentare.

„Grâul real divorţase complet de grâul virtual” scria revista Harper. „Iar Goldman şi alţi bancheri făceau sume incredibile de bani din grâul virtual, în timp ce oamenii nu îşi permiteau adevăratul grâu.” Contractele futures pe mărfuri, care sunt practic pariuri pe preţul unui bun peste 3 luni, 6 luni, 5 ani sau alte perioade sunt principalele metode prin care preţul alimentelor creşte. Iar sofisticarea financiară actuală a făcut ca să nici nu fie nevoie să deţii tona respectivă de grâu pentru care pariezi preţul, ceea ce înseamnă că se pot face speculaţii infinite. La finalul perioadei doar se scade preţul real din estimare, iar diferenţa rămâne ca profit investitorului sau ca pagubă, în funcţie de cum pariezi.

Faimosul economist Nouriel Roubini, cel care a prezis criza din 2006, spune şi el de doi ani că ade­vă­raţii câştigători ai crizei sunt producătorii agricoli, din moment ce în următoarea perioadă vom avea de înfruntat bule speculative pe pie­ţe­le de mărfuri, asemănătoare celei imobiliare din 2008. Potrivit unei analize AFP, deşi pare similar cu avansul accelerat al cotaţiilor mărfurilor din 2007-2008, actualul trend ascendent al pre­ţu­ri­lor la alimente şi petrol vine pe fondul cererii tot mai mare din ţările emergente, unde populaţia mănâncă mai mult şi mai bine, alături de do­bân­zile foarte scăzute la credite şi fe­no­me­ne­le meteorologice nefavorabile agri­culturii care se manifestă tot mai des. Cotaţiile cresc, de multe ori cu pro­­centaje de două cifre, la toate sor­­timentele de mărfuri, de la po­rumb şi grâu la bumbac, cauciuc şi petrol.

Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agricultură, pune scum­pirile pe seama „speculaţiilor cu produse alimentare stocabile”. Franţa, care deţine şefia G20, vrea să reglementeze şi să trans­parentizeze pieţele cu materii agro-alimentare şi cu materii prime industriale. Ro­mâ­nia nu va fi nici ea ocolită dintr-o cauză simplă: producătorii interni preferă să vândă la export din cauza preţurilor mari de pe burse, în vreme ce retailerii sunt obligaţi să importe, tot la preţ internaţional, aşa că în rafturi doar produse scumpe.

Citeşte mai multe despre:   grău,   bănci,   alimente,   foame,   criza economica,   dacian ciolos,   specuaţii,   criza alimentară

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Top 10 firme romanesti de succes

Top 10 firme romanesti de succes
In peisajul romanesc, fabricile nu par sa se descurce grozav, cel putin in ultimii ani. Totusi, exista si branduri de renume, care au castigat nu numai piata locala, ci si pe cea europeana sau chiar mondiala, pe care te...

(P) Utilizați anvelope de calitate de pe Anvelopejantealiaj.ro  potrivite anotimpului în care ne aflăm!

(P) Utilizați anvelope de calitate de pe Anvelopejantealiaj.ro  potrivite anotimpului în care ne aflăm!
Vremea începe ușor, ușor să se încălzească și ne apropiem cu pași repezi de primavară și de momentul în care trebuie să încălțam autoturismele, cu acele anvelope vara potrivite. Anvelopele, fie că...

Ce spune premierul Florin Cîțu despre pragul de impunere a restricțiilor

Ce spune premierul Florin Cîțu despre pragul de impunere a restricțiilor
Pragul de 3 la mia de locuitori pentru relaxarea restricțiilor impuse din cauza infecțiilor cu COVD-19 nu va fi schimbat, potrivit premierului Florin Cîțu.  "Nu iau în calcul aşa ceva. În acest moment,...

Guvernul va aproba mai multe exproprieri pentru lucrările la Centura București Sud și Autostrada Transilvania

Guvernul va aproba mai multe exproprieri pentru lucrările la Centura București Sud și Autostrada Transilvania
Executivul a aprobat exproprierea pentru utilitate publică a imobilelor aflate în proprietate privată, situate pe coridorul lărgirii pe 4 benzi a Centurii București Sud, după cum a anunțat premierul Florin...

35% dintre angajați vor să-și schimbe locul de muncă în 2021

35% dintre angajați vor să-și schimbe locul de muncă în 2021
Peste 35% dintre angajaţi vor să-și schmbe actualul loc de muncă în acest an mai ales datorită nemulțumirilor salariale și pentru a realiza un echilibru între profesie și viața personală, arată...

Ce spun analiștii economici despre deprecierea leului

Ce spun analiștii economici despre deprecierea leului
Moneda națională s-a depreciat puternic în fața euro din cauza unor probleme pe piețele internaționale, apreciază Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR).  "Au fost...

Aproape jumătate dintre autovehiculele controlate în trafic aveau probleme tehnice în 2020

Aproape jumătate dintre autovehiculele controlate în trafic aveau probleme tehnice în 2020
Circa 45,6% dintre autovehiculele verificate în trafic aveau deficiențe tehnice majore și periculoase în 2021. Astfel că aproape jumătate dintre cele 64.096 controlate au fost declarate nevonforme,...

Dilemele videochatului: Cum se desfășoară un interviu pentru jobul de model online?

Dilemele videochatului: Cum se desfășoară un interviu pentru jobul de model online?
Industria videochatului a dovedit faptul că este extrem de profitabilă și sigură, indiferent de situația economică, sanitară sau socială dintr-un anumit moment. Deoarece oferă acest grad sporit de siguranță...

Cea mai mare eroare de calcul din România: 77 de miliarde de lei

Cea mai mare eroare de calcul din România: 77 de miliarde de lei
Galerie Foto Divizarea contractelor de achiziție publică în contracte de valoare mai mică pentru a evita aplicarea prevederilor legale, neaplicarea procedurii de atribuire obligatorie corespunzătoare pragului valoric...

APIA a început să primească cererile unice de plată pentru 2021

APIA a început să primească cererile unice de plată pentru 2021
Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021 a început la 1 martie. Cererile vor putea fi trimise online, arată Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). "Având în...

Vrei să trăieşti mai bine? Du-te-n Panama

Vrei să trăieşti mai bine? Du-te-n Panama
Fondul Monetar Internaţional (FMI) va publica luna viitoare indicatorii finali privind evoluţia economiei mondiale în anul trecut. Datele estimate ale instituţiei financiare plasează ţara noastră pe locul 54...

Salvarea Parcului Național Munții Măcinului, ignorată de autorităţi

Salvarea Parcului Național Munții Măcinului, ignorată de autorităţi
Galerie Foto Activitatea minieră are un impact semnificativ asupra mediului şi este interzisă în siturile Natura 2000, conform legislaţiei privind ariile protejate, dar şi Legii minelor. Deşi în anul 2000 în Dobrogea era...

O nouă ofertă publică de titluri de stat Fidelis la bursă

O nouă ofertă publică de titluri de stat Fidelis la bursă
Ministerul Finanțelor derulează, în perioada 1 – 19 martie, o nouă ofertă publică pentru vânzarea de titluri de stat Fidelis pentru populație în lei și euro la Bursa de Valori București (BVB), anunță...

Agroland va fi listată la Bursa de Valori București

Agroland va fi listată la Bursa de Valori București
Compania Agroland Business System va fi listată, astăzi, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti şi vor fi tranzacţionate sub simbolul AG. Operează cea mai mare...
Serviciul de email marketing furnizat de