Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa rezidenţială se mişcă, atât pe partea de vânzări, cât şi pe cea de construcţii. Mulţi români se află în căutarea unei locuinţe, la bloc sau la casă, într-o clădire nouă sau veche, fiecare după puterea lui financiară. Trebuie multă atenţie la achiziţionare, pentru că altfel ne expunem la numeroase riscuri, mergând de la cele mai mici până la prăbuşire în caz de cutremur. Specialiştii ne recomandă să ne consultăm cu oameni de meserie, pentru a evita orice situaţie neplăcută.
România numără 8,7 milioane de locuinţe, potrivit recensământului din 2011. Specialiştii din domeniul imobiliar evită să pronunţe o cifră privind valoarea totală. În segmentul rezidenţial, suprafaţa camerelor de locuit însumează 405,9 milioane de metri pătraţi, iar cea a camerelor utilizate în alte scopuri (profesionale, comerciale etc) atinge 1,5 milioane mp.
Problema pe care şi-o pune orice viitor locatar atunci când îşi achiziţionează un apartament sau o casă este aceea că se poate trezi cu surprize neplăcute. Iar acestea se înscriu într-un registru larg, pentru că o locuinţă reprezintă un spaţiu complex.
Clauze strecurate în contract
Riscurile pornesc de la vicii aparent minore, greu de depistat la prima vedere, dar care pot degenera în situaţii grave. “De exemplu, apa freatică la 50 cm adâncime în perioada de toamnă-primăvară”, ne spune Dumitru Dobrev, avocat specializat în litigii imobiliare.
Unii dezvoltatori obțin autorizații de construire în zone nesistematizate de la periferiile oraşelor. Există zone unde apa freatică e aproape de suprafață și dacă plouă câteva zile la rînd, fosele septice construite de dezvoltator se inundă, iar apa menajeră refulează în baie sau bucătărie.
“Dacă te duci să cumperi o locuință într-un astfel de cartier rezidențial vara, pe secetă, nu ai cum să-ți dai seama de acest viciu”, explică Dobrev. El arată că în cazul în care faci contractul de vânzare cumpărare la notarul dezvoltatorului, pe motiv ”că e mai ieftin” și semnezi ”ca primarul”, e posibil să ți se strecoare niște clauze de limitare a răspunderii foarte atent făcute și scrise cu litere foarte mici, abia vizibile.
Un cititor din Piteşti ne-a semnalat că a găsit pe un site de anunţuri o vilă la vânzare, situată la marginea oraşului, cu un preţ foarte bun. Când a ajuns la faţa locului, a constatat că lovind zidul cu degetele se auzea un zgomot sec şi că pur şi simplu curgea nisipul din pereţi.
Dezvoltatori iuţi de mână
Bătăi de cap ne pot da structurile de rezistenţă, instalaţiile şi finisajele realizate cu materiale de proastă calitate, astfel că ne putem trezi în orice moment cu o inundaţie sau cu faianţa căzută. “Astfel de probleme apar atunci când nu se respectă normele de proiectare şi de construcţie”, ne-a declarat prof. univ. dr.ing. Radu Petrovici de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Capitală.
Adevăraţii profesionişti nu acceptă cerinţele dezvoltatorilor iuţi de mână la bani, care vor totul ieftin, la costuri cât mai mici. Acestora trebuie să li se spună din start să îşi caute alt hoţ
prof.univ.dr.ing. Radu Petrovici.
Când un cetăţean îşi cumpără o locuinţă, pentru a se feri de asemenea “surprize”, trebuie să procedeze la fel ca în cazul în care cumpără un autoturism la mâna a doua şi se duce la un mecanic auto să o verifice
avocat Dumitru Dobrev
Tot așa cînd îți cumperi o locuință e bine să recurgi la un prieten architect, inginer constructor, notar sau avocat care se ocupă de real estate. Dacă nu ai astfel de prieteni, poți să recurgi la serviciile unui specialist plătit, pentru că e incomparabil mai ieftin decît să te păcălești și să te judeci după aceea.
Garaje vândute ca garsoniere
“Cred că cea mai frecventă ilegalitate pe care am constatat-o este subdimensionarea parcărilor, neamplasarea acestor sisteme de parcare supraetajată, neurmărirea de către autorități a modului cum se respectă de către constructor soluția tehnică privind parcarea subterană. Există unii dezvoltatori extrem de cinici în zona Bucureștii Noi Bazilescu, care nici nu fac parcările subterane figurate pe autorizațiile de construire, construiesc în loc niște demisoluri, le compartimentează şi ies niște garsoniere confort II meschine, care se vând ulterior” – Dumitru Dobrev, avocat
Fragilitatea clădirilor la cutremur
“Optimismul generat de faptul că la cutremurul din 1977 nu s-au înregistrat prăbușiri semnificative ar trebui să fie mai temperat dacă ne gândim la faptul că și cele 28 de clădiri interbelice care s-au prăbușit în 1977 trecuseră "cu bine" prin cutremurul din 1940. Avariile suferite de multe clădiri arată existența unor numeroase și avansate incursiuni în domeniul postelastic. Ţinând seama de precaritatea lucrărilor de reparație executate după 1977 și de absența totală a lucrărilor de consolidare, trebuie să fim conștienți de fragilitatea acestor clădiri” – prof. univ. dr. ing. Radu Petrovici
Cele 7 reguli ale locuinţei
- Rezistenţă şi stabilitate
- Siguranţă în exploatare
- Siguranţă la foc
- Confort termic
- Etanşeitate la apă
- Protecţie la zgomote
- Protecţia mediului
