Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană ar trebui să majoreze taxele pe combustibilii fosili pentru a putea să îşi atingă obiectivele în domeniul combaterii încălzirii climei şi totodată pentru a acoperi golul bugetar provocat de ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, au apreciat mai mulţi foşti oficiali europeni într-o scrisoare trimisă liderilor UE.
Liderii europeni vor discuta mai multe opţiuni pentru următorul buget pe termen lung 2021-2027 la un summit care va avea loc vineri, însă varianta majorării taxelor nu se numără printre propunerile avansate de executivul comunitar înainte de reuniunea liderilor. În schimb, Comisia Europeană a propus să fie utilizată o parte din veniturile realizate la nivel naţional de pe urma licitaţiilor pentru certificatele de poluare.
"Facem un apel către UE să pună la punct o contribuţie a sectorului de petrol, gaze naturale şi cărbune la bugetul UE", se arată în scrisoarea datată 20 februarie şi semnată de 19 economişti, printre care fostul premier italian Enrico Letta, fostul director al OMC, Pascal Lamy, fostul ministru german de Finanţe, Hans Eichel, şi economistul belgian Paul de Grauwe. Potrivit acestora, un preţ "modest" de cinci euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon rezultată în urma arderii de cărbune, petrol şi gaze în Europa ar genera venituri de aproximativ 17 miliarde euro pe an.
De asemenea, în scrisoarea consultată de Reuters foştii oficiali europeni mai propun creşterea accizei minime pentru motorină, introducerea unei taxe pe kerosen pentru a răspunde la problema emisiilor poluante ale industriile aviaţiei sau introducerea unui TVA minim pentru biletele de avion.
În conformitate cu angajamentele asumate la summitul de la Paris pentru reducerea încălzirii globale, blocul comunitar a promis că până în 2030 îşi va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% comparativ cu nivelul din 1990. Cel mai târziu la începutul lunii mai 2018, Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung al UE.
Cadrul financiar actual acoperă perioada 2014-2020 şi, în pofida ieşirii sale din UE în 2019, Marea Britanie s-a angajat să verse partea care îi revine până în 2020 inclusiv. Însă, ulterior, UE va trebui să acopere cumva golul lăsat de Brexit în bugetul comunitar, evaluat de Comisia Europeană undeva între 12 şi 14 miliarde de euro pe an. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
