Curăţenia, o afacere de 250 milioane €

Cum putem face oraşele României mai frumoase, mai curate? Este o întrebare firească acum, în prag de primăvară, la care ne răspunde Florin Bolchiş, vicepreşedinte al Romprest, o companie importantă pe piaţa serviciilor urbane.

Interviu - Aspectul oraşului depinde şi de bucureşteni

Cum putem face oraşele României mai frumoase, mai curate? Este o întrebare firească acum, în prag de primăvară, la care ne răspunde Florin Bolchiş, vicepreşedinte al Romprest, o companie importantă pe piaţa serviciilor urbane.

• Jurnalul Naţional: Atunci când este foarte curat, societăţile de salubrizare nu prea se văd, sunt discrete. Oraşele din România, în special Bucureştiul, sunt murdare şi haotice şi mă gândesc şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile de răbufnire a iernii. Aveţi nişte facilităţi date de primării pentru a putea intra cu utilajele pe străzi?

Florin Bolchiş: Da, există un plan operaţional extrem de bine pus la punct cu fiecare primărie şi fiecare operator are un astfel de plan bine întemeiat. Este Bucureştiul un oraş murdar? Da şi nu. Atât timp cât străzile sunt curate, nimeni nu le bagă în seamă. Noi am încercat să facem asta prin contractul temporar pe care-l avem în Sectorul 1, unde prestăm numai serviciile stradale, nu şi pe cele de salubritate menajeră. Ne-am făcut treaba şi nu cred că Bucureştiul este foarte departe de un oraş european din punct de vedere al salubrităţii.

• În piaţă circulă informaţia că aţi vrea să cumpăraţi REBU...

Ar trebui pusă în context. Avem nişte acţionari foarte puternici, printre care se numără un fond de investiţii englez, avem resursele financiare să cumpăram pe oricine de pe piaţa de salubritate din România. Nu vreau să intru în detalii, pentru că suntem într-un dialog relativ avansat cu anumite societăţi, nu vreau să le menţionez din respect pentru ei şi bineînţeles că există şi anumite clauze de confidenţialitate.

Citește pe Antena3.ro

Sondaj Exclusiv Antena 3 CNN. Primele date despre ce au votat românii. 29% spun că au optat pentru un candidat independent

• La cât apreciaţi piaţa, ca cifră de afaceri, pe Bucureşti?

Din păcate, datele pe care le avem noi şi datele pe care le furnizează anumite instituţii care monitorizează cât de cât această piaţă nu prea sunt în concordanţă. Noi estimăm totuşi că piaţa de salubritate din Bucureşti ar ajunge undeva la 250 de milioane de euro.

• Aeroportul, gara, instituţiile publice sunt emblema unui oraş. Dacă aici e mizerie, se trage concluzia că oraşul nu e curat.

Aici vorbim totuşi şi de educaţia noastră. Vă dau un exemplu. Noi am fost printre primii care am introdus în România colectarea selectivă a deşeurilor. Chiar în Gara de Nord am introdus un sistem de colectare selectivă a deşeurilor, cu pubele special amenajate, pe care scria clar: hârtie, carton, pet-uri, deşeu menajer. Am avut nenumărate incidente, pentru că oamenii îşi arucau ţigările în containerul de hârtie.

• Se anunţă o licitaţie mare în Bucureşti. Sunt presiuni, sunt jocuri anterioare?

Contractul pe care noi îl avem în Sectorul 1 este temporar, până când această licitaţie se va ţine şi va fi adjudecată cuiva. Este în interes public ca această licitaţie să se ţină foarte repede. Dar se pare că există anumite mecanisme, pe care legea le permite, care pot face posibilă amânarea acestei licitaţii. Nu ştim de ce. Licitaţia trebuia să aibă loc în ianuarie, a fost amânată pentru februarie, a fost amânată pentru martie, cine ştie, poate o să fie amânate pentru aprilie. Şi aşa mai departe. De ce? Informaţiile pe care noi le avem spun că tot felul de companii care nu au nimic în comun cu piaţa de salubritate au depus contestaţii sau scrisori de lămuriri.

Interviul pe larg în emisiunea E-Profil,

Antena 3, azi, ora 13:10.

Probleme

Sistemul de colectare selectivă a deşeurilor este încă la început şi vor mai trece ani buni până să fie pus la punct. Deşi există peste 300 de firme care colectează deşeurile de la agenţii economici numai în zona Bucureşti-Ilfov, punctele de reciclare sunt încă foarte puţine. Gunoiul de la noi nu este prea valoros, în zona Capitalei, la tona de deşeuri doar 14,5%-14,6% sunt ambalaje care pot fi reciclate. În plus, operatorii de salubritate trebuie să încheie contracte separate cu fiecare gospodărie, în timp ce în alte state sunt introduse taxe de habitat din care primăriile plătesc firmele de salubrizare.