Datornicii au obţinut prima victorie în faţa băncilor

Cine a luat un credit imobiliar şi nu-l mai poate plăti are pentru prima dată şansa să scape de statutul de dator pe viaţă. Dă casa băncii sau recuperatorilor şi uită de coşmarul dato¬riilor. Pentru asta trebuie să anunţe banca şi să facă la notar actul de dare în plată. Proiectul a trecut ieri de Parlament şi mai aşteaptă doar avizul preşedintelui pentru a putea fi aplicat.

Legea se aplică tuturor persoanelor fizice care au credite ipotecare şi pe care nu le mai pot plăti, fără nicio restricţie de sumă sau de numărul de imobile pe care le deţin. Datornicul trebuie numai să notifice instituţia bancară prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat că vrea să dea casa băncii. După comunicarea acestei decizii, banca nu mai poate urmări code¬bitorii sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului. Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contrac¬tului pentru transferul de propri¬etate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie. Reprezentanţii BNR au anunţat că nu susţin proiectul şi că-l contestă pentru că nu este normal să se aplice retroactiv. „Nu am avea nimic cu el dacă s-ar aplica de acum încolo”, a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supra¬veghere din BNR. Însă iniţiatorii legii susţin că românii care au credite imobiliare şi nu-şi mai pot plăti ratele sunt în acest moment sclavi pe viaţă la bănci. „O casă cumpărată pe credit acum 7 ani cu 50 de mii de euro, pentru care împrumutatul a plătit ca avans 12.500 de euro (25% din preţ) şi încă 20.000 de euro dobânzi şi comisioane şi (un pic de) rate, este executată silit pentru 10 mii de euro, rămânând un rest de achitat de 40.000 de euro, ca şi când debitorul nu ar fi plătit nimic pe acea casă”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea pe blogul său. Acesta a adăugat că oamenii nu mai pot să iasă din această spirală în care au intrat, orice ar face. Iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, spune că nici băncile nu câştigă mare lucru din executările silite sau din externalizarea creditelor. Vând aceste creanţe către recuperatori pentru sume care nu trec de 10% din valoarea nominală.

800.000 de familii nu mai pot să-şi plătească ratele la bancă pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat creditele.
Reprezentanţii Băncii Naţionale au anunţat că se opun proiectului de lege, având în vedere că produce pierderi între 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar şi că poate provoca falimentul unei bănci.
„Se vorbeşte că rolul statului trebuie să fie social. Numai că în cazul ăsta nu plăteşte statul, ci plătesc băncile. Nu e normal ca statul să intervină printr-o lege în cadrul unui contract”, a spus Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR. Acesta a mai precizat că a făcut o listă cu primii 50 de debitori cu garanţii ipotecare. „Din cei 50, 24 au restanţe foarte mari, uneori de 100%. Sunt persoane care au cumpărat a treia casă. Să-mi fie iertat, dar am impresia că se caută un fraier”, a declarat Cinteză.

„Nimeni nu se va grăbi să îşi lase casa în mâinile unei bănci după ce a plătit 60% din valoarea ei iniţială şi după ce şi-a organizat întreaga viaţă materială şi emoţională în jurul ei. O va face doar dacă nu va mai avea nicio altă şansă de ieşire din captivitate. Banca, în schimb, va deveni mai atentă cu banii săi şi mai responsabilă”.

avocatul Gheorghe Piperea, coautor al legii