De ce statul trebuie să restructureze găurile negre

România trebuie să îşi restructureze companiile de stat care produc pierderi, deoarece marea majoritate a acestora primesc subvenţii, iar Comisia Europeană a început să le înglobeze în deficitul naţional pe cele care trăiesc din pomana statului.

Rând pe rând, "găurile negre" ale statului încep să împovăreze deficitul cu pierderile lor imense, ceea ce înseamnă că Guvernul va trebui să taie tot de la salarii sau investiţii pentru a reduce deficitul la nivelurile convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE). În 2011, România trebuie să ajungă la un deficit de 4,4%, de la 6,9% în acest an.

Lista incapabililor a fost completată vrând-nevrând de institutul european de statistica Eurostat, iar perspectivele sunt sumbre pentru perioada următoare, din ce în ce mai multe companii intrând sub incidenţa acestei prevederi.

Comisia Europeană a introdus din septembrie acest an în deficitul calculat de Eurostat (aşa numit ESA) anumite companii-problemă ale statului. Este vorba despre Termoelectrica, CFR Călători, CET-urile care rămăseseră neintroduse în 2008 şi Compania Naţională a Huilei Petroşani. De ce aceste companii şi nu altele? "Comisia Europeană ia în calculul deficitul companiei care are mai mult de 50% din cheltuieli din fonduri publice, mai mult de trei ani consecutivi", a declarat Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la seminarul EU-Cofile, organizat de Banca Naţională a României, Alpha Bank şi ARB. Este o mare problemă pentru că din 2012, România s-a angajat să aibă un deficit bugetar pe sistem ESA de maximum 3%.

Asta înseamnă că deficitul cash (cel urmărit de FMI) trebuie să fie mult mai mic de 3% pentru a permite şi deficitul urmărit de UE să fie maximum 3%. Sigur, o soluţie ar fi privatizarea acestor companii sau reorganizarea lor (cum este cazul Termoelectrica într-o companie mamut precum cele energetice).Eurostat vine în control o dată pe an în fiecare ţară şi ne spune ce mai trebuie introdus în sectorul public. În septembrie ne-a introdus în sectorul public CFR Călători şi Termoelectrica, Compania Naţională a Huilei Petroşani şi câteva CET-uri, după ce în 2008 ne-a introdus şi Metrorex. Şi nu de acum, ci din urmă cu 3 ani, că aşa se face. Tot în 2008 ne-a băgat în sectorul public 7 CET-uri.

CFR Călători a înregistrat în 2009 pierderi în valoare de peste 250 de milioane de lei, în uşoară scădere faţă de cele înregistrate în 2008, care au fost de 260 de milioane de lei. La data de 30 iunie 2010, CFR Călători avea arierate în valoare de 583,7 milioane de lei. În 2009, CFR Călători a primit subvenţie de la stat în valoare de 1,23 miliarde de lei, iar pentru anul acesta valoarea subvenţiei a ajuns la 1,31 miliarde de lei.

Guvernul s-a angajat în scrisoarea anterioară de intenţie convenită cu FMI să lichideze Termoelectrica până în iulie 2011. CNH, cel mai mare datornic la stat, cu o sumă de aproape un miliard de euro, ar urma să aibă aceeaşi soartă pentru a putea introduce apoi minele viabile în Hidroenergetica, unul din cei doi giganţi energetici naţionali. La vizita din august a FMI, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu declara că "cea mai bună minciună este adevărul" şi că acei bani nu vor mai fi văzuţi vreodată de stat. Videanu spunea atunci că cea mai bună soluţie ar fi executarea silită de Fisc. Ulterior, Hidroelectrica ar urma să cumpere minele viabile pe huilă pentru a le include în viitoarea companie Hidroenergetica.

Pentru 2011 o altă companie este la limită cu veniturile, astfel încât ar putea fi introdusă de Eurostat în deficitul anului viitor. Aceasta este CFR Infrastructură, care ar putea aduce un plus la deficit de 0,1% dacă va fi introdusă.
De doi ani şi zece luni aceasta are peste 50% din venituri de la stat. CFR Infrastructură trăieşte din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare. Despre aceasta, Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, spunea în 2009 că şi cu zero angajaţi tot ar face pierderi. La data de 30.06.2010 pierderile înregistrate de aceasta erau în valoare de 432,5 milioane de lei, dar până la finele anului se prognozează o pierdere în valoare de 865 de milioane de lei. Dacă la finele acestui an situaţia nu se va schimba, şi nu se va modifica, CFR Infrastructură va intra în calculul deficitului cu arieratele din ultimii trei ani, adică cu datoriile pe care le are către stat.

Una peste alta, CET-urile, Termoelectrica şi CFR Călători aduc 0,4% majorare de deficit, iar CFR Insfrastructură încă 0,1%. Pe româneşte, în jur de 500 de milioane de euro pe care statul trebuie să le taie de la salarii sau investiţii.