x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată

0
Autor: Adrian Stoica 27 Feb 2020 - 12:14
De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată pichitstocker/Getty Images/iStockphoto Oil and Gas industry,offshore occupation at the gulf of Thailand,Oil and Gas business.
Vezi galeria foto


La mai bine de un an de zile de la adoptarea Legii offshore, modificarea ei încă nu şi-a găsit loc pe agenda de lucru a Parlamentului. Acum, ministrul demis al Economiei şi Energiei, Virgil Popescu, anunţă însă că noua lege, a cărei aprobare ar avea darul să dezlege investiţiile de la Marea Neagră, va fi trecută prin Parlament numai în urma negocierilor cu Opoziţia parlamentară. Cum ne aflăm în plină criză politică, calculele nu-i prea dau dreptate lui Virgil Popescu. Cel mai probabil, va trebui să aşteptăm toamna pentru adoptarea acestei legi, în condiţiile în care atuurile pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră încep să se risipească. 

Investitorii dau deja semne de nervozitate în faţa indiferenţei şi neseriozităţii cu care sunt trataţi de autorităţi. Primul semnal al modului strâmb în care înţeleg politicienii români să-şi respecte cuvântul dat mediului de afaceri a fost schimbarea regulilor de impozitare în timpul jocului de către fostul Guvern PSD. Inflexibilitatea acestuia la argumentele aduse de reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) a dus - sau, cel puţin, a contribuit - la retragerea companiei americane ExxonMobil din proiectul Deep Neptun. Anunţul că americanii îşi negociază vânzarea participaţiei de 50% a luat însă pe nepregătite autorităţile de la Bucureşti. Obişnuit cu mediul de afaceri autohton, care înghite aproape fără să crâcnească, dintotdeauna, toate năzdrăvăniile financiar-fiscale ticluite de persoane împinse pe funcţii înalte doar de resorturi politice şi, prea puţin sau deloc de competenţă, Guvernul a fost făcut şah-mat de schimbarea de atitudine a americanilor. După ce mult timp a negat că ar avea cunoştinţă despre aşa ceva, în final, s-a îmbăţoşat şi a anunţat că ExxonMobil nu poate vinde aşa, după capul lui, cui vrea participaţia pentru că ea ar putea ajunge la ruşi. Principalul element invocat a fost cel strategic. Doar oare nu era la fel de strategic pentru România ca Guvernele trecute şi Parlamentul să împingă înainte Legea offshore pe baza unor negocieri oneste cu toţi cei implicaţi?

 

Ce ar însemna „dacă” pentru România?

 

După anunţul făcut de Exxon, şi celălalt partener în proiect - compania OMV Petrom - dă semne de nervozitate. Recent, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a transmis un mesaj foarte clar. Dacă nu se schimbă urgent Legea offshore, extracţia gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră va deveni incertă. „Dar vedem că se schimbă contextul, presiunea care vine pe partea de mediu este în creştere, vedem discuţiile cu privire la finanţarea unor proiecte de acest gen. În absenţa unei modificări a Legii offshore, pentru prima dată mă tem că vom trece de la ‘când’ la ‘dacă’, ceea ce ar fi o pierdere uriaşă pentru România. Recomandăm autorităţilor să facă schimbările de care avem nevoie, astfel încât să putem merge mai departe, să începem acest proiect şi să aducem, în cele din urmă, gazul în România şi veniturile statului care vin odată cu acesta”, declara aceasta.

Poate că politicienilor români ar trebui să li se le se traducă ce înseamnă acest „dacă”. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă ţării venituri de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 miliarde de dolari la PIB-ul României până în anul 2040. De asemenea, în urma exploatării acestor zăcăminte, se vor aduce numeroase venituri la buget, cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, fiind reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. Pe de altă parte, companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018-2040, conform raportului. Realizarea acestor investiţii ar face ca, începând cu anul 2030, aproximativ 60% din producţia de gaze a României să provină din producţia offshore, Marea Neagră furnizând 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

 

Europa va fi inundată de gaze

 

În timp ce la noi se bate pasul pe loc în căutarea consensului politic pentru modificarea Legii offshore, atuurile României se diminuează pentru că Europa începe să devină suprasaturată de gaze. Ultimul exemplu este oferit de Grecia, Cipru şi Israel care au semnat la începutul acestui an un acord pentru construcţia unui gazoduct submarin cu o lungime de 1.900 de kilometri, între zăcămintele din estul Mediteranei - care se dezvoltă rapid - şi Europa. Ţările participante vor să ajungă la o decizie finală de investiţii până în 2022, iar conducta va fi finalizată până în 2025, pentru a contribui la diversificarea resurselor energetice ale Europei. Denumit EastMed, gazoductul în valoare de 6-7 miliarde de dolari ar urma, într-o primă etapă, să transporte 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Israel şi apele teritoriale ale Ciprului către insula Creta, apoi prin Grecia continentală şi până la reţeaua europeană de gaze, via Italia. La rândul ei, Rusia, continuâdu-şi politica de încercuire a Europei cu gazoducte, a  inaugurat, tot la începutul acestui an, gazoductul TurkStream. Acesta are o lungime de peste 930 de kilometri, subtraversează Marea Neagră şi va transporta anual 31,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în zona vestică a Turciei. Jumătate din volumul de gaze transportat se va îndrepta însă spre Balcani şi Europa Centrală, inclusiv Bulgaria, Serbia şi Ungaria. De asemenea, proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) este aproape finalizat, iar odată cu punerea lui în funcţiune Uniunea Europeană va avea la dispoziţie o a doua rută de aprovizionare cu alte gaze decât cele ruseşti (după Medgaz, care aduce gaze algeriene în Spania).  TAP este parte a Coridorului Sudic de Gaze, strategic pentru UE, un proiect în valoare de 40 de miliarde de dolari şi cu o lungime de peste 3.500 de kilometri, prin care 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an vor ajunge de la zăcământul Shah Deniz II. Tot din Coridorul Sudic face parte şi gazoductul TANAP, care a fost finalizat în vara anului trecut, iar primele cantităţi de gaze azere vor ajunge în Europa în acest an.  El va transporta gazele produse în zăcământul Shah Deniz-2 din Azerbaidjan şi din alte câmpuri din zona caspică, întâi spre Turcia, apoi spre Europa. Gazoductul începe de la graniţa dintre Georgia şi Turcia, mergând până în Grecia, şi va transporta 6 miliarde metri cubi de gaze către Turcia şi 10 miliarde de metri cubi către Europa.

 

Rezervele din zona caspică pot ocoli BRUA

 

Deocamdată, România a ratat finalizarea în 2019 a sectorului românesc al BRUA, amânată acum pentru sfârşitul acestui an. Dacă avem în vedere că Ungaria încă nu pare convinsă că trebuie să construiască BRUA până în Austria, nu este exclus să vedem că gazele caspice vor urma traseul prin Grecia şi Albania spre Italia, prin gazoductul Trans Adriatic Pipeline, în detrimentul variantei prin România spre Austria, prin BRUA. Odată ce gazele din zona caspică vor ajunge în Europa mai repede pe alt traseu decât prin BRUA, ni se va spulbera şi visul de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale. În timp ce politicienii de la Bucureşti încă nu ştiu când vor reuşi să schimbe Legea offshore şi nici ce formă îi vor da, gazoductul TurkStream se pregăteşte să aducă gazul rusesc din Turcia în Ungaria, alimentând astfel ambiţiile Budapestei de a fi hub regional de gaze.

 

GNL, presiune pe scăderea preţurilor

 

„Pentru următorii ani, se manifestă o tendinţă robustă de scădere a preţului gazelor naturale pe hub-urile europene de tranzacţionare, în special pe fondul creșterii ofertei de gaz natural lichefiat (GNL)”, arată un studiu prezentat recent de experţii Radu Dudău şi Vasile Iuga. „În 2019, preţurile europene ale gazelor naturale au fost, în medie, cu 38% mai mici decât în 2018, tendinţă confirmată și de evoluţia preţurilor medii ponderate ale gazelor pe platforma spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM)”, mai arată autorii. Potrivit acestora, „în afară de oferta actuală abundentă de GNL, este planificată o creștere de capacitate cumulată de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an de noi terminale de regazificare”.

Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic. Trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import.

 

Virgil Popescu, ministrul demis al Economiei şi Energiei

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre

 

Mi-am dorit foarte mult ca Exxon să fie o companie care forează și exploatează în Marea Neagră. În termeni miliari și de apărare, prezența Exxon ar fi însemnat pentru România o investiție de ordin strategic uriașă. Nu a fost să fie. Important e ce  vom face în continuare. (…) În 2020, trebuie să spunem explicit, de la nivelul politicienilor, că este momentul ca gazul din Marea Neagră să fie extras.

 

Georgian Pop, deputat PSD

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre

Trebuie să găsim soluţii să ducem gazele românești spre dezvoltarea industriei. (…) Exploatarea gazelor de la Marea Neagră trebuie privită cu mare atenție, pentru dezvoltarea economiei și independența energetică.

Niculae Bădălău, senator PSD

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre”


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.  Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020
Cererea totală pentru spații de birouri a scăzut cu circa 28% în primul semestru din 2020, ajungând la 124.000 de metri pătrați. Spațiile noi de birouri care s-au finalizat în această perioadă s-au ridicat la ...

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România
Companiile străine de pe piața financiară din România au făcut injecții de capital de 43,08 de milioane de euro în primul semestru din 2020, cu 20% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când...

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă
Solicitările agricultorilor afectați de seceta din acest an nu au fost soluționate de Guvern, iar propunerile legislative au fost respinse, apoi atacate la Curtea Constituțională de PNL. Astfel s-a ajuns la...

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a postat, pe pagina sa de Facebook, câteva mesaje de un optimism debordant privind evoluțiile din economie, asezonate cu iconițe care ilustrează „mușchi încordați” -...

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020
Grupul BRD a raportat un profit de 415 milioane lei în primul semestru din 2020, în scădere cu 47% față de perioada similară din 2019, când acesta s-a ridicat la 787 milioane de lei,...

Campionii randamentelor imobiliare

Campionii randamentelor imobiliare
Randamentele investițiilor în sectorul nerezidențial înregistrate în trimestrul II 2020 pe piața românească sunt cele mai mari din Europa Centrală și de Est (ECE), arată un raport al companiei de...

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria
La sfârşitul lunii iulie, preţul mediu al unui litru de benzină Euro 95, cu toate taxele incluse, a fost în România de 0,941 euro, mai ieftin ca la noi putând fi achiziţionat doar din Bulgaria, unde era de 0,883...

Românii sărăcesc, economia crește

Românii sărăcesc, economia crește
Rata sărăciei va crește la aproape 19% în anul 2020, dar economia nu va ieși pe minus, reiese dintr-un raport publicat vineri de Banca Mondială (BM). „Economia României a fost puternic afectată de criza...

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro
Executivul a aprobat în ultima sa şedinţă, ţinută vineri la Palatul Victoria, trei scheme de ajutor de stat care prevăd acordarea de granturi în valoare totală de un miliard de euro pentru IMM-uri,...

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni
Fermierii dobrogeni sunt grav afectați de secetă, motiv pentru care ei cer autorităților să emită un act normativ prin care să le fie suspendate ratele timp de 18 luni. Aceștia spun că agricultura este...

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat
Fondul Proprietatea (FP) transmite că lipsa managementului performant în companiile de stat pune în pericol economia România. Compania cere Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi...

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri
Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut la 130,02 milioane de lei în această săptămână, cu circa 27% mai mică față de perioada anterioară.  Cea m...

Granturi de un miliard de euro pentru IMM-urile afectate de criza coronavirusului

Granturi în valoare de un miliard de euro pentru trei scheme de finanțare a IMM-urilor afectate de criza coronavirusului au fost aprobate de Guvern. Fondurile ar urma să sprijine circa 100.000 de afaceri. Banii...

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei
Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă vor primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se acordă la cerere şi prin intermediul angajatorului....
Serviciul de email marketing furnizat de