Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deficitul comercial la bunuri al României - diferenţa dintre valoarea exporturilor şi valoarea importurilor - a crescut cu 44%, până la 34 mld. euro în 2022, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea de 10 mld. euro faţă de valoarea din 2021 a fost condusă de deficitul comercial al produselor energetice şi din industria mare - oţel, hârtie şi, mai ales, chimie. Pentru toate cele trei sectoare, anul 2022 a fost foarte greu, pentru că preţurile uriaşe la energie au închis capacităţi de producţie din industria grea şi industria chimică. Sistarea producţiei locale se vede în slăbirea poziţiei economice externe a ţării, aşa cum indică datele INS, citate de Ziarul Financiar.
„Încep să apară consecinţele preţurilor ridicate la energie şi gaz şi închiderea activităţii în hârtie, aluminiu, oţel, ceramică, chimie. Toată industria mare fie a închis, fie şi-a redus activitatea. Acum apar primele semne şi va urma şi în primăvară, când se va termina ajutorul de şomaj şi când vor fi pe drum mii de oameni“, comentează datele Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, conglomerat care înglobează mai multe asociaţii din industria grea românească.
În 2022, din cauza preţurilor la energie, dar şi din cauza preţurilor uriaşe sau lipsei materiilor prime, mai multe companii din industrie au anunţat că închid capacităţi de producţie. De exemplu, în vara lui 2022, trei grei din industrie - Azomureş, Alro Slatina şi Chimcomplex - anunţau sistarea unor linii de producţie. Nu mai departe de finalul lui 2022, Liberty Galaţi, fostul Sidex, a anunţat că ultimul furnal rămas în picioare al colosului industrial va fi oprit pentru mentenanţă, compania „profitând“ de condiţiile ostile din piaţa europeană.
Primele rezultate ale acestor închideri s-au văzut în datele despre producţia industrială, unde chimia şi metalurgia scad cu câte două cifre.
La final de 2022 s-a tras linie şi la comerţul internaţional şi cifrele reflectă închiderile din industria românească şi criza energetică: industria mare şi energia fac 85% din deficitul comercial al ţării, adică 29 mld. euro din 34 mld. de euro în 2022 şi, în acelaşi timp, aceste categorii de produse au adus şi cea mai mare creştere a deficitului.
Produsele chimice făceau, în mod uzual, aproape jumătate din deficitul comercial la bunuri, dar în 2022 au trecut peste 50%, în condiţiile în care deficitul pe această categorie de produse a crescut cu aproape 3 mld de euro, de la 11 mld. de euro în 2021, la aproape 14 mld. euro în 2022. Şi în metalurgie şi industria hârtiei deficitul comercial a crescut cu 2 mld. de euro într-un an, de la 5 mld. de euro în 2021, la 7 mld. de euro în 2022.
Cel mai mare salt al deficitul comercial la bunuri a fost însă la produse energetice - petrol, gaze, energie electrică, cărbune, cocs etc. Dacă în 2021 deficitul a fost de 4,7 mld. de euro, în 2022 a sărit la 8 mld. de euro.
În total, România a exportat bunuri în valoare de 92 mld. de euro în 2022 şi a importat bunuri în valoare de 126 mld. de euro, rezultând un deficit de 34 mld. de euro. Acest deficit se reflectă direct în balanţa contului curent, adică diferenţa între intrările de valută şi ieşiri. Faptul că România va merge spre 10% din PIB deficit de cont curent în 2022 înseamnă o depăşire mare a pragului de 5% din PIB, considerat linia roşie pentru acest indicator. Întrebarea este cât mai poate fi întinsă coarda deficitelor, fie că este vorba de deficitul bugetar, fie că este vorba de deficitul de cont curent, până va fi nevoie de o corecţie bruscă, cum a fost în criza anterioară, când în 2010 salariile bugetarilor au fost tăiate drastic şi TVA-ul a fost crescut cu 5 puncte procentuale.
N-aş spune că atâta vreme cât avem intrări de capital vom continua să facem deficit şi una din marile puncte ale acestor deficite este legat de deficitul bugetar, pentru că guvernul se împrumută şi aceste împrumuturi merg în consum, într-o formă sau altă. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar în primul rând, iar scăderea se va vedea în deficitul comercial, răspunde analistul financiari Aurelian Dochia.
(sursa: Mediafax)
