Deficitul de cont curent a ajuns după primele două luni din 2023 la 2,6 miliarde euro, în scădere cu 17% faţă de nivelul de 3,1 miliarde euro din perioada similară din 2022, notează Ziarul Financiar.
Ajustarea, spun economiştii, nu este cauzată de reducerea consumului, ci de rearanjarea preţurilor externe pentru materii prime şi pentru energie.
În urmă cu doar puţini ani, economiştii credeau că un deficit de cont curent care ar depăşi 5% din PIB, ar fi fatal economiei firave a României. Acum, deficitul de cont curent de 10% din PIB din 2022 nu a mai speriat pe nimeni.
„Estimăm un deficit de cont curent de 8% din PIB în acest an”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Deficitul comercial, cel care impune puternic evoluţia deficitului de cont curent, a scăzut şi el în primele două luni din an. Deficitul comercial a fost, în ianuarie-februarie, de 4,4 miliarde de euro, cu 220 de milioane euro mai mic decât în primele două luni din 2022. Având în vedere că importurile sunt, în parte, destinate consumului, temerea este că acest consum scade iar scăderea consumului este un semn de gripare a economiei, a unei economii bazate pe consum. Inflaţia este încă la cote foarte înalte – 14% inflaţie în martie înseamnă, practic, un minus în portofelul cumpărătorului de 14%.
Totuşi, datele Statisticii arată că, în prima parte a anului, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul preponderent al gospodăriilor) a crescut cu 5%. Datele despre cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul elimină factorul inflaţie, ceea ce înseamnă că, în mod real, în ciuda inflaţiei, consumul continuă să crească.
„Reducerea deficitului de cont curent nu are de-a face cu evoluţia consumului care rămâne puternic. Reducerea deficitului de cont curent se explică printr-o revenire la o oarecare normalitate. Preţul carburanţilor pe care îi importăm scade pe piaţa mondială, preţul energiei pe care o importăm, de asemenea”, spune Dumitru.
Aşa că deficitul de cont curent de 26,5 mld. euro din 2022, adică de 10% din PIB, va coborî undeva la 8% din PIB în 2023, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Investiţiile străine au fost anul trecut la un nivel record. Acum, desigur, raportarea s-a modificat. Dacă o companie străină lasă banii aici şi nu-i împarte acţionarilor, asta se cheamă investiţie. Oricum ar fi raportările, ele arată că anul trecut investiţiile străine au fost de 10,6 miliarde de euro. Datele de joi ale BNR arată că, în primele două luni din 2023, investiţiile străine directe au fost de 2 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au avut o valoare netă de 1,57 de miliarde euro, iar creditele intragrup (împrumuturi de la companiile-mamă) de 405 milioane de euro.