Isărescu: Cine ţine sume mari într-o bancă, de ordinul milioanelor, înseamnă că îşi asumă un risc

Cine ţine sume mari într-o bancă, de ordinul milioanelor, înseamnă că îşi asumă un risc, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, comentând pe marginea proiectului legislativ care se dezbate la nivelul Comisiei Europene prin care depozitele mai mari de 100.000 de euro pot fi folosite, la nevoie, la capitalizarea băncilor cu probleme, informează agerpres.ro.

"Când ajungi să ţii sume mari, de milioane într-o bancă înseamnă că ţi-ai asumat un risc. Altminteri ai şi alte alternative, poţi să cumperi obligaţiuni de stat, titluri de trezorerie, şi în consecinţă ca să închei interpretarea acestei judecăţi care nu este o noutate pentru salvarea băncilor cu probleme, cei care şi-au asumat riscurile, care au obţinut câştig pe măsura riscurilor, din depozite, de la băncile cipriote, să contribuie, pe măsura câştigului pe care l-au realizat în trecut la acoperirea pierderilor băncii. Cam aceasta este judecata şi v-am dezvoltat-o în maniera cea mai neutră. Altminteri, dacă o bancă se prăbuşeşte, cine credeţi că plăteşte? Plătesc toţi deponenţii, inclusiv cei mici dacă nu se asigură garanţii prin fonduri cum este Fondul de Garantare din România. Judecata nu este foarte departe de economia de piaţă", a explicat guvernatorul BNR.

Isărescu a precizat că România nu este expusă unui risc, spunând că băncile noastre sunt bine capitalizate.

"În cazul ţării noastre, toate băncile au rate de solvabilitate chiar excesive, dar încerc să vă explic judecata Comisiei şi dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci vă asigur că nu ţine ca să ia o dobândă de 0,1%. Îi ţine pentru că el consideră că banca respectivă dă credite şi lui îi dă 4% dobândă în timp ce dobânzile la euro în lume sunt de până în 1% şi şi-a asumat riscul. Cam acesta este judecata Uniunii Europene", a declarat Isărescu.

Ciprul a evitat, recent, o intrare dezordonată în incapacitate de plată şi o ieşire nepermisă din zona euro acceptând cererile creditorilor internaţionali de reducere a sistemului său bancar supradimensionat, în schimbul unui pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro.

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acceptat închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania, după o noapte de negocieri intense, care ameninţa să provoace noi turbulenţe pe pieţele financiare mondiale şi să reaprindă criza datoriilor.