Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare iarnă, din decembrie până la prima recoltă din primăvară, alimentele se scumpesc chiar dacă la producția agricolă România se numără printre campioanele Europei. În această iarnă (2020-2021) însă, pe lângă factorii „tradiționali” ca dependența de importuri și de starea vremii, lipsa depozitării, infrastructura precară etc., nota de plată la mâncare se va umfla și din cauza secetei (plus unele efecte ale pandemiei), dar și pentru că dezechilibrele din agricultură s-au adâncit la cote fără precedent. Chiar dacă legumele, fructele, lactatele, carnea și celelalte produse agroalimentare pleacă din ferme - care pleacă - la prețuri derizorii, prețurile lor cresc exponențial până la rafturile magazinelor. Animalele sunt tot mai greu de întreținut și furajat, procesatorii plătesc tot mai puțin, astfel că produsele brute pleacă la export și ajungem să cumpărăm „de afară” cele mai banale alimente. Cu toate acestea, banca centrală prognozează ieftiniri exact pe perioada iernii (trimestrul I 2021), argumentând că producția locală crește, iar cererea agregată scade. De aceea, Jurnalul a luat pulsul pieței, discutând cu liderii principalelor organizații din industria alimentară. Surprinzător sau nu, cu toții au contrazis aceste anticipații, afirmând că scumpirea mâncării este inevitabilă, întrucât situația din agricultură este deja dezastruoasă.
Sectorul agricol românesc este marcat de mari dezechilibre, inclusiv între sectorul vegetal şi cel zootehnic. Asta face ca noi să fim un exportator net de materie primă şi un mare importator de produse procesate, cum ar fi produsele din carne şi cele lactate în mod special, spune preşedintele Academiei Române de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASSAI), Valeriu Tabără. „Din această perspectivă, preţurile produselor alimentare vor continua să crească în România. Aceasta este o tendinţă mondială, dar în cazul nostru ea este amplificată de dependenţa, tot mai puternică, de partenerii externi”, spune preşedintele ASSAI.
Creşterea preţurilor nu se va opri, mai ales că noi avem probleme cu asigurarea necesarului de consum. Avem probleme cu carnea de porc, unde suntem dependenţi de importuri, iar preţurile mondiale sunt în creştere. În România nu se vrea să ne asigurăm necesarul de carne de porc din producţia internă. În contextul pandemiei de pestă porcină africană, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a vrut să înceapă o serie de cercetări în acest domeniu, dar nu a fost lăsată de Ministerul Agriculturii.
Citește pe Antena3.ro
Valeriu Tabără, preşedintele ASSAI
Vom asista în continuare la majorări
În perioada sezonului rece, românii trebuie să se aştepte la preţuri din ce în ce mai mari la produse alimentare. Seceta, pandemia de coronavirus şi lipsa măsurilor reale de sprijin a agricultorilor sunt ingredientele pentru dezastrul din agricultura românească. Pe acest fond, importurile alimentare au explodat anul acesta. „Preţul cerealelor a crescut, ceea ce a dus la creşterea preţului furajelor, care, în final, s-a regăsit în majorări de prețuri la carnea de porc, de vacă şi de pui. Pe de altă parte, acest lucru a dus şi la scumpirea produselor alimentare”, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA. De asemenea, deprecierea cursului valutar a avut şi va continua să aibă - mai ales în perioada următoare, când importurile se întețesc - o influenţă negativă asupra preţului produselor alimentare.
Pe fondul pandemiei, foarte multe ţări vor impune restricţii la exportul de produse alimentare pentru a-şi proteja propria populaţie, iar oferta mai mică pe piaţă va duce la o accelerare a scumpirii produselor.
Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA
Importuri masive de legume
O problemă avem şi în sectorul legumicol, unde, de asemenea, România nu a fost pregătită să facă faţă actualei crize. „Toate ţările îşi securizează stocurile, ceea ce va face ca în perioada următoare produsele legumicole să lipsească, în condiţiile în care România, cu excepţia cartofilor, cepei, ţelinei, ridichilor negre, nu are nimic încă de pe-acum. Asta ne plasează într-o situaţie dezastruoasă, pentru că nu am ştiut să ne securizăm stocurile de urgenţă”, ne spune Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România. Pe de altă parte, şi pe plan extern producţia a scăzut, pentru că s-a redus forţa de muncă, pe fondul închiderii graniţelor, iar din această perspectivă, spre sfârşitul lunii februarie putem asista la o criză a produselor legumicole, mai spune Gheorghe Vlad.
În România, până în luna iunie nu putem vorbi de producţia de roşii, ardei etc., ceea ce înseamnă că necesarul de consum va fi asigurat din importuri. Cum piaţa se va confrunta cu o scădere a disponibilului de legume, prețurile vor continua să crească.
Gheorghe Vlad, președintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România
Crescătorii de bovine vor să scape de animale
O veste bună ar putea veni din zootehnie, mai precis din sectorul de creştere a bovinelor, unde preţul cărnii de vacă ar trebui să scadă în perioada următoare. Este o veste bună doar aparent, situaţia fiind generată de faptul că fermierii vor încerca, disperați, să scape de animale, în condiţiile în care furajele sunt foarte scumpe, iar abatoarele nu vor mai sacrifica animale după data de 15 decembrie. După această dată, cererea pe piaţă va scădea drastic, odată ce populaţia își va fi făcut stocurile pentru sărbători, potrivit lui Claudiu Frânc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine. Profitând de disperarea fermierilor de a-şi vinde animalele, preţul de achiziţie va scădea, ceea ce ar trebui să ducă şi la scăderea preţului cărnii în galantarele magazinelor. „Probabil că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că situaţia va fi speculată de unii şmecheri de pe filiera de produs”, este de părere Claudiu Frânc.
Asigurarea stocurilor de furaje a fost o mare problemă în acest an, din cauza secetei, iar multe ferme nu şi le-au putut asigura. Va începe un dezmăţ pe piaţă, când fermierii vor încerca să scape de animale, pentru că nu le vor mai putea ţine. O vacă sacrificată se înlocuieşte în 3 ani, iar o fermă se reconstruieşte în 5 ani. De aceea, noi trebuie să lucrăm la consolidarea acestor ferme, nu la distrugerea lor.
Claudiu Frânc, Asociaţiei Crescătorilor de Bovine
Lapte: piaţa este imprevizibilă
Afectate de actuala situaţie sunt şi companiile care activează în industria laptelui. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte, în condiţiile în care piaţa a devenit extrem de imprevizibilă. „Au dispărut planurile de afaceri, planurile de investiţii, totul a devenit extrem de volatil”, spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui. În opinia sa, preţurile vor fi dictate de cerere şi ofertă, dar şi de capacitatea de vânzare.
În condiţiile în care ai închis pieţele şi ai lăsat doar supermarketurile, asta a însemnat o înjumătăţire a ofertei. De asemenea, s-au închis şcolile, deci s-a oprit Programul laptele şi cornul. Toate aceste măsuri au perturbat activitatea economică a comercianţilor, care au fost nevoiţi să cumpere mai puţin de la producători.
Dorin Cojocaru, Asociaţia Patronală din Industria Laptelui
Prețuri mai mari în panificaţie
România are stocuri suficiente de grâu, care ar trebui să ne ajungă până la recolta următoare, dar cu condiţia să nu se trimită nimic la export. Chiar şi în aceste condiţii, produsele de panificaţie vor începe să se scumpească în perioada următoare, spune Aurel Popescu, preşedintele patronatului ROMPAN. Acum nimeni nu mai vinde grâu, pentru că toţi producătorii aşteaptă să treacă preţul peste un leu pe kilogram, ceea ce va duce la scumpirea făinii şi, în consecinţă, a pâinii şi, în general, a produselor de panificaţie.
Cu siguranţă, preţul produselor de panificaţie va creşte, nu există scăpare. La noi, acum, preţul grâului este un pic mai mare decât afară, pentru că nu am avut grâu anul trecut până în iunie şi a trebuit să importăm. Apoi a venit noua producţie şi pe noi ne-a prins în stoc cu grâu scump.
Aurel Popescu, președintele ROMPAN
Floarea-soarelui: cotațiile au explodat
Produsele alimentare care conţin ulei vor continua să se scumpească în perioada următoare, pe fondul creşterii explozive a preţului la floarea-soarelui. „Ca urmare a cererii mai mari venite din China, preţul la floarea-soarelui a crescut cu aproape 70%, cu mult faţă de previziunile iniţiale. Asta a făcut ca şi la noi preţul uleiului în magazine să crească cu 15-20% și - pe cale de consecinţă - produsele alimentare care conţin ulei s-au scumpit”, potrivit lui Arion Ionel, preşedintele Federaţiei ProAgro. Pe de altă parte, creşterea preţurilor este impusă de marile lanţuri de retail, care acoperă 80% din comerţul cu produse alimentare, susţine acesta.
Sunt produse alimentare din import care au intrat în ţară la preţuri mai mici în această perioadă, după ce cererea la nivel mondial a scăzut odată cu închiderea sectorului HoReCa. Cu toate acestea, în supermarketuri preţurile au continuat să crească. În condițiile în care aceste reţele internaţionale de retail deţin monopolul în comerţul cu produse alimentare, ele vor continua să impună un trend crescător al preţurilor. Şi în cazul producătorilor români lucrul este valabil. Li s-au impus preţuri de achiziţie în scădere, dar la raft produsele nu s-au ieftinit. Observăm, astfel, că piaţa nu mai este chiar atât de liberă.
Arion Ionel, preşedintele ProAgro
2020, un an greu pentru afacerile fermierilor
Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiștilor KeysFin. Astfel, seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25.000 de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde de lei în 2019 până în jurul pragului de 39 miliarde de lei în 2020, potrivit unei analize postate pe site-ul KeysFin. Pentru 2020, Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România - la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite și al lipsei infrastructurii de irigaţii.
Bancherii sunt relaxați
Banca Națională a României (BNR) transmite, în ultimul său Raport asupra Inflației, două mesaje contradictorii. Pe de-o parte, arată că pe plan internațional cotațiile materiilor prime agricole au început să crească în lunile de toamnă (după ce vara traversaseră un teritoriu negativ), dar pe de altă parte, în România cotațiile la grupa legume-fructe-ouă vor scădea în trimestrul I 2021. Anticipația BNR vine „în contextul recoltei favorabile de legume și fructe, pe plan local și la nivel european, cu impact asupra prețurilor acestei categorii de produse”.
Prețurile alimentelor cresc iarna, când acestea vin din import, și scad vara, când ajung în magazine direct de la producători
