Dezvoltare - Explozia bio

Agricultura ecologica acapareaza tot mai mult teren in tara noastra, romanii prinzand gustul alimentelor sanatoase.

Tot mai multi tarani autohtoni renunta la ingrasamintele chimice, pesticide sau antibiotice pentru a-si cultiva graul sau pentru a-si creste oitele in sistem ecologic. Totodata, consumatorul roman incepe sa descopere placerea de a manca alimentele bio.

In 2005, cea mai exploziva evolutie a cunoscut-o cresterea oilor ecologice. "In prezent avem circa 40.200 de oi de lapte crescute in sistem ecologic, desi in 2004 erau doar 3.200. Aceasta evolutie se datoreaza si faptului ca La Dorna a introdus un sistem de sprijin pentru crescatorii de oi din Dobrogea care trec la productia ecologica", a declarat Teodora Aldescu, sef Birou Produse Ecologice in cadrul Ministerului Agriculturii (MAPDR).

Si grupul vacilor bio numara anul acesta circa 10.000 de membre, cu aproape 3.000 mai mult comparativ cu 2004. Gainile ouatoare s-au inmultit si ele: de la 2.700 de zburatoare ecologice si nestresate, in 2004, la 7.000 in 2005. Suprafetele cultivate in sistem bio sunt in 2005 cu aproape 30.000 de hectare mai mari comparativ cu 2004, cele mai multe dintre acestea fiind acoperite cu pasuni si fanete. Dar si cerealele si plantele oleaginoase au o pondere importanta.

PRODUCTII. Majorarea suprafetelor si a efectivelor inseamna productii mai mari. Daca in 2004 s-au adunat circa 3.000 tone de legume ecologice, in 2005, productia estimata se ridica la 7.200 tone. Recolta de visine, cirese si mere bio este estimata la 1.000 tone, o cantitate dubla fata de cea obtinuta anul trecut. Productia de fructe de padure se asteapta sa atinga 8.000 tone, cea de cereale 55.000 tone, iar de oleaginoase 45.600 tone. Anul acesta, pe intreg sectorul vegetal, productia ar putea atinge 118.600 tone, comparativ cu 55.590 tone in 2004. Se estimeaza ca vacile ecologice vor da 140.000 hl de lapte, oile 11.500 hl de lapte, iar gainile vor contribui si ele cu circa 1,8 milioane de oua. Plus 541 tone de telemea de oaie, 176 tone de svaiter, 373 tone de cascaval, 50 tone de conserve de legume si fructe si nu mai putin de 600 tone de miere eco.

SCHIMBARE. "Dupa studiile pe care le-am facut la inceputul si la mijlocul anului, consumul intern a crescut comparativ cu anii trecuti. Daca, pana acum, circa 90% din productia ecologica pleca la export, acum situatia s-a schimbat", sustine Teodora Aldescu. Doar 30% din productia vegetala si 12% din produsele de origine animala merg la export, considera ea. Exporturile ajung la 66% doar in cazul mierii de albine. Teodora Aldescu crede ca aceasta crestere a consumului intern se datoreaza promovarii pe care marile retele de magazine o fac produselor ecologice. Insa lipsa de informare si pretul ceva mai mare al acestor produse il fac pe consumatorul de rand reticent in a le achizitiona, cred producatorii. "Romanul de rand nu stie sa faca diferenta intre un produs natural si unul biologic, ecologic. Si confunda produsele bio cu cele care au pe eticheta «contine fermenti bioactivi»", ne-a declarat un expert al organismului de inspectie si certificare a produselor ecologice, Bio-Cert Romania.

BANI MOCA DE LA SAPARD

Trecerea de la "cultura" clasica la cea bio nu se face peste noapte. Pentru ca rodul muncii lor sa fie considerat ecologic, este nevoie de o perioada de conversie: 2 ani pentru culturile anuale (cereale), pajisti sau culturi furajere, 3 ani pentru livezi si vii sau un an pentru niste albine "bio". Iar pierderile agricultorului sunt mari in acest interval. Dar din decembrie 2005 sau cel mai tarziu din ianuarie 2006, SAPARD va introduce o masura-pilot - 3.3 Metode agricole de protejare a mediului - prin care taranii din judetele Suceava, Arad, Timisoara, Calarasi si Galati vor primi finantare pentru conversia la metode ecologice de productie agricola sau/si pentru mentinerea metodelor de productie ecologica existente. Banii vor veni in proportie de 100% de la Comisia Europeana si de la bugetul de stat, fara ca taranul sa trebuiasca sa asigure cofinantare. Sprijinul va fi acordat pentru culturile care sunt considerate de importanta economica si au, eventual, un bun potential de piata, pentru o perioada de minimum 5 ani. Astfel, cultivatorii de legume vor primi in perioada de conversie 329 euro/ha/an, in timp ce pentru productia certificata ajutorul se reduce la 273 euro/ha/an. Producatorii de fructe care vor sa treaca de la cultura clasica la cea eco vor beneficia de un sprijin de 320 euro /ha /an, dupa certificarea productiei sprijinul scazand la 181 euro/ha/an. In cazul plantelor aromatice si medicinale, in perioada de conversie producatorii vor fi sprijiniti cu 287 euro/ha/an si cu 190 euro /ha /an dupa ce marfa a fost etichetata ca "ecologica". Sprijin direct pentru crescatorii de animale bio nu se acorda, dar se vor da bani pentru culturile furajere si pasunile naturale. Cei care cultiva plante furajere vor primi 123 euro/ha/an in perioada de conversie la sistemul ecologic si 92 euro /ha /an dupa, iar proprietarii de pasuni vor fi sprijiniti cu 35 euro/ha/an in perioada de conversie si 28 euro/ha/an dupa certificare. Banii se vor acorda pe sistemul primul venit, primul servit.