Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După trei ani de proces, mogulul Dinu Patriciu se face că nu înţelege care sunt faptele pentru care este acuzat în dosarul Rompetrol. Judecarea cazului a început miercuri, când procurorii au dat citire acuzaţiilor aduse miliardarului Patriciu şi celorlalţi acuzaţi în dosar. După prezentarea rechizitoriului, avocaţii lui Dinu Patriciu şi al lui Alexandru Bucşă au arătat instanţei că "nu înţeleg conţinutul învinuirii aşa cum este redactat în rechizitoriu", transmite Mediafax.
Patriciu urmează a fi audiat la termenul următor de la 24 iunie. Miliardarul pare chiar mai în temă decât avocaţii săi care au spus că nu înţeleg conţinutul învinuirii şi a declarat că este pregătit pentru acest pas în dosar, deoarece "de trei ani tot studiez dosarul".
"Procesele ar trebui ţinute concentrat şi judecate într-o lună, două maxim, în fiecare zi. Nu am nici un interes să prelungesc, dimpotrivă, pentru că nu există vreun motiv de îngrijorare sau dorinţa de a amâna, şi asta pentru că nu există acuzaţii", a mai completat Patriciu.
POMELNIC DE ACUZAŢII
Magnatul petrolului a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol în septembrie 2006, procurorii acuzându-l de comiterea a şapte infracţiuni. Patriciu este acuzat de delapidare, înşelăciune, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Concomitent, el este învinuit şi de manipularea pieţei, dezvăluirea de informaţii privilegiate, dar şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Ceilalţi inculpaţi sunt Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, fostul ministru Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache, ultimii patru din cadrul Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM).
În fapt, dosarul are două părţi: creanţa Libia şi manipularea bursei.
"OPERAŢIUNEA BURSA"
Probele arată că în 2004 CNVM a făcut mai multe verificări în legătură cu operaţiunile bursiere cu acţiuni Rompetrol Rafinare (RRC), efectuate în perioada 7-15 aprilie 2004.
"În cadrul acestor «Note» s-au reţinut mai multe fapte de natură contravenţională şi au rezultat indicii temeinice de săvârşire a unor infracţiuni cu privire la piaţa de capital sau de natură economică, fiind făcute propuneri de sesizare a organelor abilitate, inclusiv a celor de urmărire penală", preciza Parchetul instanţei supreme.
CNVM a fost sesizată în mai multe rânduri de manipulările cu acţiuni pe bursă, manipulări efectuate de grupul de interese asociat Rompetrol. Prejudiciul creat de Patriciu şi ceilalţi acuzaţi prin manipularea bursei este de 7 milioane de dolari, conform procurorilor.
CREANŢA LIBIA
Creanţa Libia este celălalt "călcâi al lui Ahile" al lui Patriciu, care este acuzat că a dat o gaură de alte 85 de milioane de dolari bugetului de stat. Mai exact, înainte de 1989, Rompetrol a derulat afaceri în Libia prin programul EPSA. Pe atunci, compania era a statului român. România avea de recuperat suma de 85 de milioane de dolari după o serie de explorări la Murzuk, în Libia.
După ce Patriciu a ajuns să deţină Rompetrol, în 1998, el a făcut demersuri pentru ca Rompetrol să recupereze suma respectivă, şi nu statul român. Potrivit rechizitoriului, Alexandru Bucşă, vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda, l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să îşi mai însuşească suma rezultată din Acordul EPSA şi cuvenită statului.
După care Bucşă l-a ajutat pe Patriciu la spălarea de bani cu care s-ar fi făcut o majorare de capital în România. Conform contractului de privatizare al Rompetrol, majorarea ar fi trebuit făcută din surse proprii sau atrase, dar s-a făcut în realitate cu banii din Libia. Dacă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ar fi ştiut acest fapt, ar fi dispus desfiinţarea contractului de privatizare, iar statul român ar fi preluat din nou Rompetrol.
