Doua socuri pentru banci

Doua surse de venit ale bancilor comerciale sunt amenintate de deciziile pe care BNR le ia in lupta sa cu inflatia: limitarea creditului in valuta pentru clienti si a depozitelor in lei la banca centrala.

Bancherii se afla in fata a doua noutati. Doua surse de venit ale bancilor comerciale sunt amenintate de deciziile pe care BNR le ia in lupta sa cu inflatia: limitarea creditului in valuta si a depozitelor in lei la banca centrala.

Pentru a doua saptamana consecutiv, Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu a mai atras de la banci decat aproape o treime din leii disponibili ai acestora. Masura este una temporara, considera Mihai Ion, seful Departamentului de cercetare de trezorerie din Raiffeisen Bank. El spera ca intr-o luna sau doua banca centrala sa-si modifice politica. De altfel, este si greu de crezut ca BNR va supune simultan sistemul bancar la doua socuri. Reglementarile de limitare a creditarii in valuta pe care le pregateste BNR insemnau restructurarea acestei activitati. Creditarea in valuta reprezinta doua treimi din total. Aceasta inseamna ca doua treimi din afacere trebuie redirijate.

MASURI. Limitarea creditarii in valuta se va face printr-un program de masuri prudentiale. Una dintre variantele luate in discutie de Consiliul de Administratie al bancii centrale a fost plafonarea soldului finantarilor in devize straine la 200%-300% din fondurile proprii ale bancilor. Potrivit bancherilor, masura va stopa creditarea in valuta in cazul celor mai multe dintre banci. Fondurile proprii reprezinta suma dintre capitalurile sociale detinute de banci si rezervele constituite, iar valorile sunt in cele mai multe cazuri de cateva ori mai mici decat soldul creditelor. Pentru a continua finantarea in valuta, cele mai multe banci ar fi nevoite sa-si majoreze fondurile proprii, in fapt sa-si suplimenteze capitalul social. O astfel de operatiune este foarte costisitoare si afecteaza direct capitalurile actionarilor.

EFECTE. Cel mai probabil, noile restrictii vor reorienta bancile catre creditarea in lei, ceea ce s-ar putea traduce intr-o scadere a dobanzilor pentru moneda nationala intr-un ritm mult mai alert si un interval mai scurt decat cel estimat in prezent de analistii economici. Nu toti bancherii sunt insa de aceeasi parere. Pe piata imobiliara, preturile au crescut din cauza creditarii pana la limita la care populatia a avut voie sa se imprumute. Aceasta poate insemna ca, desi vor fi nevoiti sa plateasca un cost mai mare pentru imprumutul in lei decat pentru cel in valuta, clientii nu-si vor reduce semnificativ cererea de credite. Cei care mai doresc credite ieftine in valuta trebuie sa se grabeasca. Intr-o forma sau alta, creditarea ieftina in valuta o sa dispara. Problema este doar una de timp. Partea plina a paharului o reprezinta faptul ca aplicarea acestor masuri ar limita cresterea preturilor. Doritorii de credite platesc astfel reducerea inflatiei.

NECESITATE. Prin limitarea creditarii in valuta, BNR impusca mai multi iepuri: scade inflatia, reduce deficitul de cont curent si aprecierea leului. Creditarea are ca efect cresterea cererii. O cerere mare face posibila cresterea preturilor, deci inflatie. In alta ordine de idei, cea mai mare parte a acestei cresteri este satisfacuta de importuri. Asa se face ca fata de anul trecut diferenta dintre import si export s-a adancit cu 1 miliard de euro. Importurile presupun o cerere de valuta, dar oferta de valuta ca urmare a creditarii este superioara acesteia, deoarece preturile cu care bunurile importate ajung pe piata includ adaosuri comerciale, taxe vamale si taxa pe valoarea adaugata. Asa se face ca procesul de creditare presupune marirea ofertei de valuta, ceea ce da leului un motiv suplimentar de intarire.

REGLEMENTARI PROASPETE

De sambata ne imprumutam dupa noile norme emise de BNR in urma cu o luna. Astfel, angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, ce decurg din contractul de credit, precum si din alte contracte de aceeasi natura, cum ar fi alte contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumparare de bunuri in rate, indiferent de creditor, trebuie sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului. O alta reglementare importanta spune ca, in situatia in care creditul de consum are ca destinatie achizitionarea de bunuri, solicitantul trebuie sa prezinte garantii reale si/sau personale la nivelul creditului solicitat sau sa achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri.