Duduie, dar nu se vede

Am intrat într-un an nou, dar din păcate nu putem lăsa în urmă moştenirea economică a trecutului şi mentalitatea românească „merge şi aşa”. Şi în 2016 continuăm să ne împrumutăm peste puteri ca să consumăm, rămânem croitorii şi cizmarii Europei, dar ne mirăm că avem al doilea cel mai mic PIB din Europa, nu suntem interesaţi să atragem banii europeni pentru că nu pot fi utilizaţi în economia subterană, facem agricultură ca pe vremea bunicilor etc., etc.

Datoria externă va creşte cu 6,13 miliarde de euro

Ministerul de Finanţe estimează că datoria publică va creştere în acest an până la 39,8% din PIB, faţă de 38,8% din PIB cât a fost la finalul anului trecut. De vină este deficitul bugetar de 2,95% din PIB care trebuie finanţat din împrumuturi. Astfel, calculele arată că datoria va creşte de la 60,79 de miliarde de euro, în 2015, la 66,92 de miliarde de euro, în 2016.

Adică 6,13 miliarde de euro. Asta înseamnă că fiecare român va fi dator cu 3.356 euro, în creştere cu 282 de euro comparativ cu anul trecut, dacă luăm în calcul că ţara noastră are 19,94 milioane de locuitori, potrivit ultimelor date de la Statistică. Problema este că România se apropie foarte mult de pragul critic al datoriei externe, care este 45% din PIB, potrivit studiilor efectuate de Banca Naţională.

Suntem săracii Uniunii Europene. După bulgari

Chiar dacă auto-rităţile se laudă cu o creştere a PIB-ului de 4%, în acest an ră-mânem tot la coada Europei în ceea ce priveşte activitatea economiei şi nivelul de trai. România va genera în acest an 746,6 miliarde de lei, adică puţ in pes te 168 miliarde de euro. Cu acest nivel de performanţă, rămânem, după Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE. Valoarea PIB pe cap de locuitor exprimată în paritatea puterii de cumpărare standard este în România 54% din media UE.

Economia subterană atinge 40 de miliarde de euro

România bate pasul pe loc în ceea ce priveşte dezvoltarea şi din cauza economiei subterane care nu scade sub 28-30% din PIB. Cum acest procent se va menţine şi în acest an, rezultă că evaziunea fiscală va înghiţi 40 de miliarde de euro în 2016, bani care scapă impozitării. Această situaţie se explică prin faptul că avem o rată totală de impozitare care se ridică la 43,2% în România, una dintre cele mai mari din UE. Pe de altă parte, reformarea Fiscului nu figurează nici în acest an printre proiectele instituţiei. Aşa că românii vor petrece şi-n 2016 la fel de mult timp pe la ghişeele administraţiilor financiare.

Este vorba despre 159 de ore pe care românii le pierd pentru a plăti impozite şi taxe, potrivit studiului Playing Taxes, elaborat de firma de consultanţă PWC, într-un număr de 189 de ţări. În plus, avem cea mai stufoasă contabilitate din Uniunea Europeană dacă luăm în calcul multitudinea de taxe parafiscale pe care orice instituţie publică le poate introduce printr-un simplu act normativ al Guvernului. În mod paradoxal, nimeni nu poate să spună acum cu exactitate câte taxe parafiscale sunt în România, dar la ultima numărătoare făcută pe vremea ministrului de Finanţe, Ioana Petrescu, s-a identificat 115. În acelaşi an însă, Consiliul pentru IMM-uri a numărat 540, de aproape cinci ori mai mult decât Finanţele.

Costul utilităţilor rămâne foarte ridicat

Deşi consumăm gaz din producţia internă, care este mai ieftin decât cel pe care l-am putea cumpăra de la Gazprom, nu vor resimţi nici în acest an vreo ieftinire. Preţul gazelor pentru consumatorii casnici rămâne reglementat şi se vor scumpi cu 6 lei în acest an. O veste mai bună este ieftinirea de la începutul anului a energiei electrice cu circa 4-5%. Oricum, un procent extrem de mic dacă avem în vedere că preţul energiei pe filiera producător-consumator final creşte de aproximativ trei ori din cauza a tot felul de taxe. Statistica arată că o familie cheltuie în medie circa 21% din venituri pentru plata serviciilor necesare traiului cotidian, dintre care cele mai importante sunt cele ce ţin de administrarea gospodăriei (gaz, energie, apă etc).

Agricultura va continua să fie Cenuşăreasa

Anul 2016 nu va aduce mari schimbări în agricultură, având în vedere că acestui sector i s-a alocat în acest an un buget sensibil egal cu cel de anul trecut ( creştere de numai 2,76%). Mai mult, această uşoară creştere nu va duce şi la majorarea subvenţiilor acordate fermierilor în condiţiile în care bugetul alocat pentru acest capitol s-a redus de la 1,910 miliarde de lei în 2015, la 1,872 miliarde lei în 2016. Pentru acest an, miza agriculturii ar putea fi începerea programului de refacere a sistemului de irigaţii.

Chiar dacă nu au fost alocate fonduri importante, doar 145 de milioane de euro, în condiţiile în care refacerea sistemului este evaluată la un miliard de euro, în acest an ar trebui să înceapă elaborate proiectele şi să fie finalizate primele. De asemenea, rămâne de văzut dacă noul ministru al Agriculturii va trece la modificarea proiectul legii înfiinţării fondurilor de investiţii în agricultură, o lege vitală care va asigura apariţia asigurărilor împotriva secetei în acest sector. Proiectul există, dar este nefuncţional în actuala formă.

Mall-uri şi puburi în locul fabricilor

Consumul va prinde viteză în acest an, estimările arată că acesta va creşte cu 4-5 procente în 2016. Marile lanţuri de retaileri şi-au planificat extinderi masive ale reţelelor, astfel încât acestea să ajungă în fiecare comună. Locul fostelor fabrici unde lucrau milioane de oameni a fost luat treptat de mall-uri şi puburi, unde românii lasă o bună parte din salariu. Peste 1.000 de hectare de teren sunt acum în posesia dezvoltatorilor imobiliari, în toată ţara care vor ridica şi în acest an pe locul fostelor fabrici comuniste centre industriale şi cartiere rezidenţiale.

Cel mai mare proprietar de terenuri provenite din fostele fabrici este grupul francez Auchan, care deţine, prin Immochan, filiala imobiliară a grupului, 127 de hectare de teren din fostele fabrici. Pe locul doi se situează grupul austriac Immofinanz, care deţine Ventilatorul, Rocar, Electronica, IUS Braşov, Eurolat Baia Mare, Marotex Baia Mare şi Amylon Sibiu.

Fondurile europene, sub semnul întrebării

România a pierdut 4 mld. euro în 2015, prin neaccesarea fondurilor europene din exerciţiul financiar 2007-2013 (total 19 mld. euro), care a fost prelungit cu doi ani. La această sumă s-ar putea adăuga alte 5 mld. euro, conform estimărilor, din cauza proiectelor neterminate la timp sau executate prost. România intră în 2016 cu o întârziere de doi ani pentru noul exerciţiu financiar 2014-2020 (total 35,5 mld. euro). Şansele unei absorbţii care să recupereze întârzierea sunt minime, mai ales după ce Ministerul Fondurilor Europene a anunţat deja, în noiembrie 2015, o primă amânare a deschiderii axelor de finanţare, din cauza nerezolvării problemei birocraţiei din sistem. Mai mult, noile axe de finanţare nu mai dau şansa mediului privat să implementeze proiecte, iar primele măsuri s-au luat pentru asigurarea absorbţiei pentru Administraţia Publică.

Cu ce ne luptăm în acest an

România are cea mai scumpă benzină, după Bulgaria, raportată la puterea de cumpărare, din toată Uniunea Europeană. Cu salariul minim un ungur poate să cumpere 266 de litri, un polonez 344 de litri, iar un belgian 1.036 de litri. Un român doar 169 de litri, iar un bulgar numai 166 de litri.

Stocul arieratelor (datorii mai mari de 90 de zile) la bugetul general consolidat la sfârșitul lunii octombrie 2015 s-a ridicat la 295,12 milioane lei. Cele mai mari datorii le au auto-rităţile locale, care au de plătit restanțe de 277 milioane de lei către firmele cu care au avut contractate diverse lucrări.

Românii nu au încredere în moneda naţională. Preţul terenurilor, locuinţele, autoturismele, vacanţelor, abonamentelor şi cartelelor la telefonie, dar şi cel al utilităţilor sunt negociate în euro.

Mai mult de 43% dintre companiile din România nu au niciun fel de angajat. Peste 200 de mii de firme ies pe pierdere de mai bine de şapte ani consecutivi, dar nu se închid. Acţionarii preferă să le împrumute ca să-şi continue activitatea.

Un român trebuie să muncească 24,5 minute pentru a putea plăti o bere, iar un german doar 3,7 minute, media europeană fiind de cinci minute. Volumul pieţei berii a ajuns la 14,9 milioane de hectolitri, adică 74 de litri pe cap de locuitor.

Valoarea în PIB a sectorului forestier este de 2%, iar cea a agriculturii şi industriei alimentare de 12%. Sunt înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5.

Din 2016 se majorează impozitele pe casă: valoarea metrului pătrat va fi de 1.000 lei faţă de 935 în 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei la 1,4 faţă de 1,2 în 2015; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

De la 1 ianuarie, persoanele care nu au venituri vor plăti contribuţia de sănătate (CASS). Aceasta va fi calculată la salariul minim brut pe ţară, care este de 1.050 lei, iar de la 1 mai va crește la 1.250 lei. Prevederea a figurat şi în vechiul Cod Fiscal, dar nu s-a aplicat.

Certitudine: Zero kilometri de autostradă în 2016

După un an de eşecuri pe toate planurile la Transporturi, încheiat cu minus nouă kilometri de autostradă, în 2016 nu vom avea niciun kilometru de autostradă în plus. Ministerul Transporturilor nu va face prea multe lucrări în 2016, pentru că nu are bugetul necesar pentru studiile de fezabilitate planificate şi nici pentru continuarea lucrărilor la tronsoanele de autostradă. Master Planul pentru Transporturi a fost ignorat de noul guvern, care a luat în calcul finanţarea pentru un singur studiu de fezabilitate.

O situaţie similară se va înregistra şi la căile ferate, deşi România are cele mai lente trenuri şi mai puţin de 40% din calea ferată a României este electrificată (numai 4.029 de kilometri electrificaţi dintr-un total de 10.777 km linii de cale ferată). Trenurile vor circula tot cu cu 35-40 km/h în loc de 160-200, ca în celelalte ţări europene, pentru că măsurile care se iau pentru evitarea pericolelor, nu sunt investiţiile, ci restricţiile de viteză. Nici lucrările la metroul bucureştean nu se vor finaliza în 2016.