Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care susține că strategia statului de a aștepta autoreglarea pieței este o greșeală economică majoră.
Potrivit analizei, petrolul se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 110-112 dolari/baril, iar motorina pe piețele internaționale se situează la 1.150-1.180 dolari/tonă. Chiar dacă, teoretic, războiul s-ar opri de mâine, iar prețurile externe ar coborî spre nivelurile estimate anterior conflictului, impactul în România nu s-ar vedea imediat la pompă.
Motorina ar continua să se scumpească încă cel puțin trei săptămâni
Dumitru Chisăliță explică faptul că, și în varianta superoptimistă a unei scăderi rapide a cotațiilor internaționale, prețul motorinei din România nu s-ar stabiliza imediat. Din contră, ar continua să crească încă minimum trei săptămâni, până ar trece de 10 lei/litru.
Ulterior, ar putea urma o reducere lentă spre finalul anului, însă fără ca prețul să scadă sub 9 lei/litru. Cu alte cuvinte, chiar și într-un scenariu favorabil, motorina ar rămâne mult mai scumpă decât în 2025.
Estimările prezentate arată că, până în decembrie 2026, prețul țițeiului ar putea fi cu 42% mai mare decât în decembrie 2025, iar motorina importată cu aproximativ 45% mai scumpă față de aceeași perioadă a anului trecut.
De ce nu scade rapid prețul la pompă
Explicația ține de structura prețului final. În România, doar 32-38% din prețul unui litru de motorină reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării. Restul este format din accize, TVA, costuri logistice, distribuție și marje comerciale.
Astfel, aproximativ 30% din preț este dat de acciză, iar încă 19% de TVA. În practică, mai mult de jumătate din prețul final al motorinei este influențat direct de componenta fiscală și comercială, ceea ce face ca ieftinirea petrolului să nu se traducă automat într-o scădere rapidă la pompă.
Luna aprilie, moment critic pentru agricultură
Analiza atrage atenția că luna aprilie este una dintre cele mai sensibile perioade pentru piața motorinei. Atunci, cererea din agricultură crește puternic, pe fondul campaniei de semănat, al pregătirii solului și al aplicării fertilizanților. Consumul de motorină agricolă poate urca cu 20-40% peste media anuală.
În același timp, sectorul transporturilor intră într-o perioadă intensă, iar construcțiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Toate aceste elemente pun presiune suplimentară exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil.
Agricultura nu poate aștepta ieftinirea carburanților
Dumitru Chisăliță susține că una dintre marile erori ale statului este să trateze motorina ca pe un produs obișnuit, de consum curent. În agricultură, elasticitatea la preț este foarte redusă: fermierii nu pot amâna lucrările până când carburanții se ieftinesc.
Dacă lucrările nu sunt făcute la timp, sezonul agricol este compromis. În România, agricultura folosește anual aproximativ 1,5-2 miliarde de litri de motorină. La un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru acest sector poate depăși 15-18 miliarde de lei pe an.
În aceste condiții, avertizează specialistul, există două scenarii probabile: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele ar duce inevitabil la scăderea producției.
Efectul se propagă în toată economia
Impactul nu se oprește însă la fermieri. Motorina este combustibilul dominant în transporturi, logistică și utilaje industriale. În transportul rutier, combustibilul reprezintă 30-40% din costurile totale de operare. În agricultură, ponderea motorinei în costurile de producție poate ajunge la 15-25%, iar în construcții la 10-20%.
Asta înseamnă că scumpirea motorinei se transmite rapid în întreaga economie. Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor urcă, iar lucrările din construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri de 5-10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii.
Statul câștigă pe termen scurt, dar economia pierde
Paradoxal, statul este printre puținii beneficiari direcți ai acestei situații, cel puțin pe termen scurt. Odată cu creșterea prețului motorinei, crește automat și încasarea din TVA.
Dacă la un preț de 8 lei/litru TVA-ul încasat este de aproximativ 1,38 lei/litru, la un preț mediu de 9,5 lei/litru TVA-ul urcă la circa 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru se poate transforma, raportat la un consum anual de 8-9 miliarde de litri, în venituri suplimentare la buget de aproximativ 500 de milioane de euro în 2026.
Din punct de vedere contabil, pare un avantaj. Din punct de vedere economic, spune Chisăliță, este o iluzie. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate la combustibil, pierderile pot depăși 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă efectele inflației, ale majorării costurilor de producție și ale scăderii puterii de cumpărare.
„Motorina nu este un produs obișnuit de consum”
Președintele Asociației Energia Inteligentă afirmă că problema nu este una ideologică, ci strict pragmatică. În opinia sa, motorina trebuie tratată ca un combustibil strategic, cu impact direct asupra agriculturii, transportului și inflației.
În multe state europene, guvernele au intervenit temporar în perioade de volatilitate excesivă prin reduceri de accize, scheme de compensare pentru agricultori sau plafonarea temporară a marjelor. În România, însă, abordarea actuală este una pasivă.
„Strategia de a aștepta ca piața să se autoregleze poate funcționa pentru produse obișnuite. Pentru un combustibil care influențează direct agricultura, transportul și inflația, această abordare este însă riscantă”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Consecințele s-ar vedea dincolo de pompă
Dacă situația persistă, efectele nu se vor simți doar în prețul afișat la benzinării. Ele se vor vedea și în agricultură, în lanțurile logistice și, în final, în prețurile plătite de populație pentru alimente și servicii.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, aparentul câștig fiscal de câteva sute de milioane de euro riscă să se transforme într-o economie falsă, dacă pierderile din economia reală vor fi mult mai mari.
Citește pe Antena3.ro
