x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dus rece - FMI rupe in direct acordul cu Romania

0
Dus rece - FMI rupe in direct acordul cu Romania


Emmanuel van der Mensbrugghe a sustinut ieri o conferinta de presa in care a facut o evaluare a situatiei economice a Romaniei si a anuntat ca acordul tarii noastre cu FMI a deraiat.

Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe, a evaluat ieri in termeni foarte duri situatia economica a Romaniei. In pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice.

Expertii FMI critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - , nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri.

Prezentam integral discursul negociatorului FMI.

"In cadrul Acordului Stand-By 2001-2003 s-au inregistrat progrese considerabile in schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii ’90. Romania a reusit sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in perspectivele economice ale tarii a crescut; iar cresterea economica si investitiile au sporit.

Actualul Acord Stand-By, aprobat in iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari in scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line, fara probleme. Din pacate, dupa prima analiza a Acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat. In pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar Acordul se considera deraiat in acest moment.

RISCURILE UE. Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa. Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala. Din discutiile avute a reiesit cu claritate faptul ca autoritatile romane recunosc aceste probleme. Este nevoie insa de solide si imediate actiuni de politica.

DEZECHILIBRE. Dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea economica si a productivitatii a inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum. Ritmul de crestere a importurilor, care l-a depasit pe cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent; datoria externa a crescut; si, in pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducand la o accentuata scadere de competitivitate.

GAURA COTEI UNICE. In opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu. Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii ratei unice de impozitare si estimata la aproximativ 1,5% din PIB (peste un miliard de euro). Frecventele modificari ale Codului Fiscal au facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in randul comunitatii de afaceri. Amanarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de impozitare va afecta reducerea, necesara, a contributiilor sociale, care sunt ridicate. Veniturile guvernamentale ca pondere din PIB sunt in Romania considerabil mai scazute decat cele din UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea invatamantului, sanatatii si capitalului fizic, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de aderarea la UE.

BUGETUL 2006 - NEREALIST. Desi recunoastem dificila sarcina a autoritatilor in elaborarea unui buget prudent, proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel incat este probabil ca deficitul efectiv sa depaseasca cu mult tinta de 0,5% din PIB. Mai mult decat atat, relaxarea semnificativa prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va submina sarcina deja dificila a BNR.

DEZINFLATIA, IN PERICOL. Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun. Recunoastem dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital.

Cu toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobanzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii, datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflatiei, si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare.

SALARIILE AU CRESCUT PREA MULT. Politicile salariale vor trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pana la 50% fata de sfarsitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sunt scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflationiste. Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. In caz contrar, cheltuielile salariale vor creste, subminand obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si capacitatea de a absorbi fondurile europene.

PROGRESE PUTINE. Progresele in ceea ce priveste reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile BCR si CEC au constituit puncte luminoase. Si progresele in privatizarea sectorului energetic si restructurarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de incalzire centralizata continua sa intarzie. Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internationale. Amendamentele aduse Codului Muncii nu sunt pe masura obiectivului de creare a unei piete a muncii flexibile si competitive. Intarzierea reformei nu va duce decat la ajustari mai accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa faca fata concurentei aspre de pe piata UE. Se inregistreaza importante progrese in reforma Justitiei, dar progresele in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica in cadrul Acordului au fost dezamagitoare. Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sunt acum in intarziere."

BILE NEGRE DE LA FOND
  • Exista tendinte cu privire la cresterea cheltuielilor pe ultimul trimestru al anului, ceea ce va genera presiuni. Aceasta ridica semne de intrebare in ceea ce priveste gestionarea bugetului: sa restrangi cheltuielile bugetare pe primele trei trimestre si apoi sa dai o relaxare in ultimul trimestru nu este un exemplu de bun management bugetar, a afirmat Emmanuel van der Mensbrugghe.

  • Raportul dintre venituri si PIB a fost in 2004 de 29,5%, iar in acest an se estimeaza ca acesta va fi de 29%. "Romania este tara cu cea mai redusa pondere a veniturilor in PIB, in conditiile in care tarile din UE, cu exceptia Lituaniei, au un nivel de cel putin 35%. (...) Sfatul nostru este sa faceti aceasta corectie acum, pentru ca mai tarziu va avea o amploare mai mare, iar costurile vor fi mai ridicate si mai dureroase", a mai spus reprezentantul FMI.

  • Vedem necesara cresterea bazei de impozitare in economia romaneasca, necesitatea de crestere a veniturilor Guvernului, a aratat negociatorul FMI. Contributiile sociale sunt la un nivel mult prea ridicat acum, de 49,5%. E nevoie sa se reduca aceste contributii. Este necesara o compensare la nivelul altor impozite si taxe, a mai spus reprezentantul FMI.

  • FMI este de parere ca BNR a redus necorespunzator rata dobanzii incepand cu luna august. Rata efectiva a dobanzii pentru sterilizare, utilizata de BNR, este de circa 4%. La o inflatie programata de 8%, e clar ca ratele dobanzilor utilizate de BNR acum sunt negative. Acestea au dus la un declin al ratelor dobanzilor pentru creditele in lei in ultimele luni, ceea ce stimuleaza cererea pentru creditul in moneda nationala, creand presiune. Am recomandat BNR sa reunifice ratele dobanzilor sale.

  • Economia Romaniei va deveni din ce in ce mai putin competitiva atat timp cat inflatia e semnificativ mai mare (circa 8,5%) in comparatie cu rata inflatiei a tarilor din Uniunea Europeana, de 2-2,5%.
  • ACORDUL A FOST INGHETAT
    Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu spune ca acordul cu FMI nu a fost intrerupt ci este doar inghetat. "El este functional pana in iunie 2006 dar nu am reusit sa ajungem la un acord privind parametrii economici", a declarat Vladescu intr-o conferinta de presa care a avut loc ca reactie la declaratiile facute de negociatorul sef al FMI. FMI a cerut un excedent bugetar de 0,2% pe care partea romana l-a negociat dar nu a putut obtine mai mult de 0%. "Noi consideram ca un deficit bugetar mai mic de 0,5% este greu de acceptat si ne angajam ca aceasta este cifra cu care vom incheia anul 2006", a afirmat Vladescu. El a explicat ca Romania are nevoie de bani pentru investitii in infrastructura. "Fondurile obtinute din privatizare vor fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii si a pilonului doi de pensii care este o urgenta pentru Guvern", a mai spus Vladescu. O alta ruptura majora intre Guvern si FMI s-a produs din cauza pretului energiei si in special al gazelor. "FMI considera ca pretul gazelor in Romania este prea mic si ca el trebuie corelat cu cel al gazelor pe plan international. Desi suntem de acord cu acest lucru, ar fi fost imposibil ca romanii sa se adapteze la preturile internationale, mai ales ca Romania nu practica preturi de dumping deoarece pretul gazelor acopera pretul de productie avand in vedere ca avem o productie interna care acopera 50% din consum", explica Vladescu. El recunoaste cresterea salariilor in ultimele 12 luni dar considera ca veniturile bugetare permit aceasta majorare. "Cota unica nu trebuie privita doar ca o gaura bugetara. Este o masura care va atrage investitii catre Romania care isi va arata roadele in 2-3 ani de acum incolo", a mai spus ministrul Finantelor. (D.I.)

    FMI a facut calcule de "marunt contabil"

    "Abordarea FMI referitoare la efectele cotei unice de impozitare denota un calcul de «marunt contabil», iar Guvernul nu a putut accepta aceasta filosofie, considerand ca, impreuna cu BNR, poate gestiona propriile politici fiscale, bugetare si monetare", a afirmat premierul Tariceanu. In cadrul unei emisiuni a postului public de televiziune, el a precizat ca efectele cotei unice, politica salariala si tarifele la gaze naturale au fost principalele probleme asupra carora partea romana si negociatorii FMI nu s-au putut intelege.

    JUDECATA FALSA. Premierul a apreciat ca abordarea FMI conform careia introducerea cotei unice de impozitare a provocat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat, circa un miliard de euro, si nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri denota o judecata falsa si "un calcul de marunt contabil". Tariceanu a aratat ca ponderea de doar 30% din PIB a veniturilor bugetare va fi majorata, intr-un interval de 12-18 luni, cu inca doua puncte procentuale printr-o reforma eficienta a administratiei fiscale.

    Seful Guvernului a precizat ca nu a putut accepta cererea Fondului ca salariile bugetarilor sa fie inghetate in 2006, fara ca acestea sa inregistreze macar o crestere in functie de rata inflatiei. El a mai spus ca intelegerea cu FMI ar putea, totusi, sa continue, in cazul in care partea romana si expertii Fondului vor ajunge la un punct de vedere comun in vizitele pe care acestia urmeaza sa le efectueze la Bucuresti, la finele anului si in luna martie 2006.

    Un singur acord a fost dus pana la capat


    Romania ar fi putut lua de la FMI 2.266,5 milioane DST (drepturi speciale de tragere, moneda virtuala, o rezultanta intre principalele valute) daca ar fi dus la bun sfarsit toate cele sapte acorduri postdecembriste.

    ACORDUL TANASESCU. Din nefericire, doar un singur acord, cel incheiat in anul 2001 de catre ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a fost dus pana la sfarsit. Celelalte, au esuat dupa doua sau trei transe primite. Asa se face ca tara noastra a reusit sa traga de la FMI doar 1.234,45 milioane DST, adica un pic peste jumatate din sumele ce i-ar fi putut fi alocate.

    La mijlocul lunii octombrie, Romania a finalizat primul din cele sase aranjamente de tip stand-by incheiate cu FMI dupa 1989.

    DATE ECONOMICE. La terminarea acordului cu FMI, Romania avea cea mai buna situatie economica de la caderea guvernului comunist in 1989. Inflatia este in scadere, exporturile puternice, iar economia se dezvolta mai rapid decat in celelalte tari in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est.

    S-a intrat intr-o alta etapa, ultimul acord, cel incheiat in iulie 2004 era un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat de la bun inceput sa faca trageri. Rostul lui era doar sa ghideze economia romaneasca pana la intrarea in Uniunea Europeana, iar FMI trebuia sa monitorizeze pentru UE evolutiile economiei romanesti. (Daniela Ivan)

    NU MAI AVEM NEVOIE DE BANII FMI


    Daniel Daianu
    fost ministru al Finantelor

    "Bine ar fi fost sa avem un acord. Daca puteam ajunge la un compromis, toata lumea ar fi mai multumita cu acest acord, insa solicitarea lor sa avem un surplus bugetar in 2006 este foarte greu de realizat. Ei pledeaza pentru deficit bugetar foarte strans, zero sau chiar surplus", apreciaza fostul ministru de Finante, Daniel Daianu. Nu trebuie insa sa ne facem griji in privinta fondurilor pe care incheierea acordului le-ar fi adus. De banii aceia nu aveam nevoie. "Acordul de la FMI nu e legat de bani. Nu suntem acum zece ani, ca sa avem nevoie de banii de la FMI", considera Daianu. "Acordul era un fel de garantie ca politicile economice sunt disciplinate", apreciaza el. Chiar daca pietele ar fi preferat sa se mentina acordul, Romania este acum destul de bine privita. "Sa nu ne imaginam ca, daca se suspenda acordul, nu mai discutam cu cei de la Fondul Monetar International", subliniaza Daianu. Riscul apare insa in privinta relaxarii politicilor economice.

    MAI RAU NU SE PUTEA


    Mihai Tanasescu
    fost ministru al Finantelor

    "Nici nu se putea ceva mai rau pentru economia romaneasca decat o intrerupere asa de brutala a acordului cu FMI", spune fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu. Aceasta va avea repercusiuni asupra raportului de tara din primavara si asupra perceptiei investitorilor straini asupra capacitatii actualului Guvern sa gestioneze mediul de afaceri. "Este ca si cum ai aluneca pe un tobogan. Se vor deteriora profund echilibrele macroeconomice, pentru ca noi nu avem puterea sa tinem singuri in mana echilibrele, avem nevoie de un gardian, cum era FMI, care sa ne traga de maneca cand gresim, spune Tanasescu. El mai spune ca, pentru a-si mai spala imaginea, Guvernul va arunca cu bani in stanga si-n dreapta si astfel exista riscul ca deficitul bugetar si cel de cont curent sa se deterioreze. "Adancirea deficitului de cont curent va deveni un factor puternic de crestere a inflatiei", spune Tanasescu. Fostul ministru de Finante atrage atentia ca situatia economica s-ar putea deteriora profund in anul 2006.

    NU PUTEM MANCA CATA CIOCOLATA VREM


    Ionut Popescu
    fost ministru al Finantelor

    Chiar daca s-a renuntat la acord, nu inseamna ca vom putea cheltui mai multi bani, a avertizat Ionut Popescu. "Salariile au crescut cu 35%-40% intr-un an in care inflatia a fost de 8%-9%. O situatie care nu se justifica pentru ca salariul trebuie sa creasca mai incet decat productivitatea", considera Popescu. O alta suparare a FMI a fost, dupa parerea lui Popescu, faptul ca Executivul nu a venit cu nici o propunere pentru cresterea veniturilor bugetare. "Fondul nu spune sa nu cheltuim pentru refacerea infrastructurii, de exemplu, dar Guvernul nu vrea ca aceste cheltuieli sa intre in buget, ci in deficit", crede Popescu. In deceniul trecut aveam nevoie de banii FMI. "Acum suntem la un an distanta de aderare si nu mai e o tragedie daca nu se mai incheie acordul. Dar asta nu inseamna ca vom fi ca un copil in magazinul cu dulciuri si ca de acum inainte putem manca cata ciocolata vrem fara sa ne doara burta", a atras atentia Ionut Popescu.

    PAGUBA-N CIUPERCI


    Ilie Serbanescu
    analist economic

    "Incetarea acordului cu FMI este o mare eliberare pentru Romania, dar care nu trebuie transformata intr-o euforie. Politica macroeconomica trebuie sa fie in continuare prudenta", a apreciat analistul economic Ilie Serbanescu. El a adaugat ca aderarea Romaniei la UE nu depinde de existenta unui acord cu Fondul, ci de capitalul vest-european care a preluat deja axa majora a economiei autohtone. Deci sistarea acordului este "paguba-n ciuperci", a spus Serbanescu. El a apreciat ca exagerate pretentiile FMI legate de deficitul extern. "Una este sa am un deficit strans, si alta e sa fac un excedent. Ei vor, in mod absurd, ca acest deficit extern produs exclusiv de sistemul privat sa fie acoperit de cel public. Nu se poate ca saracii - spitalele, scolile - sa plateasca pentru cei bogati", a declarat Ilie Serbanescu.

    NU SUNT PROBLEME MACROECONOMICE


    Bogdan Baltazar
    consilier financiar

    Pentru Bogdan Baltazar, presedintele firmei de consultanta Baltazar, Bloom & Parvulescu, decizia Fondului Monetar International (FMI) nu este o surpriza. El considera ca cerinta FMI de a avea un excedent bugetar este una excesiva, tinand cont mai ales de dificultatile invatamantului si culturii din cauza finantarii. De asemenea, trebuie avut in vedere participarea Romaniei la programele finantate de Uniunea Europeana, care implica alte eforturi bugetare. Baltazar aminteste faptul ca raportul de monitorizare al Comisiei Europene, publicat saptamana trecuta, nu indica probleme de politici macroeconomice. El spera ca, daca pana acum Uniunea Europeana ne lasase in grija FMI pe partea macroeconomica, de acum sa existe un dialog direct. Ca efect pe pietele financiare al neincheierii raportului, Baltazar considera ca leul se va deprecia pe termen scurt. Baltazar atrage atentia asupra cresterii deficitului bugetar peste 0,5% si caracterizeaza aceasta posibilitate ca "extrem de periculoasa", dar are incredere in Guvern ca nu se va ajunge acolo.
    Citeşte mai multe despre:   economic,   romania,   politica,   creşterea,   economice,   acordare,   unice,   consideră,   acordul,   acordului,   macroeconomice

     

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    România, pe locul 2 în UE la ovine și caprine

    România, pe locul 2 în UE la ovine și caprine
    La efectivele de ovine şi caprine România se situează pe locul doi în rândul statelor membre UE după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul doi din cele...

    De ce să apelezi la o firmă pentru repatriere decedaţi

    De ce să apelezi la o firmă pentru repatriere decedaţi
    Într-o societate modernă în care din ce în ce mai mulţi romani pleacă la muncă în străinătate sau pentru a-şi petrece vacanţele şi concediile departe de casă, nu este un lucru neobişnuit ca o parte dintre...

    Echipamentele HoReCa – succesul unei afaceri prospere

    Echipamentele HoReCa – succesul unei afaceri prospere
    Echipamente HoReCa – de ce ai nevoie de ele cum te ajută să îți îmbunătățești afacerea. Este cunoscut faptul că în orice domeniu ai activa, atât timp cât lucrezi cu persoane calificate, vei avea și...

    Peste 50.000 de români s-au înscris deja în programul „Rabla pentru electrocasnice”

    Peste 50.000 de români s-au înscris deja în programul „Rabla pentru electrocasnice”
    Peste 50.000 de români s-au înscris, până la ora 15.00, în aplicația „Rabla pentru electrocasnice”, programul naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai...

    Deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut cu 156% în primul trimestru din 2021

    Deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut cu 156% în primul trimestru din 2021
    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,549 miliarde euro în primul trimestru din 2021, comparativ cu 990 milioane euro în aceeași perioadă din anul trecut, anunță Banca Națională a...

    BNR prognozează o inflație mai mare decât estimase anterior

    BNR prognozează o inflație mai mare decât estimase anterior
    BNR prognozează o nflație mai mare față de cea estmată anteror, ajungând la 4,1% în decembrie 2021, cu 0,7% mai mare decât anticpase în luna martie.  „Rata anuală a inflaţiei se va înscrie pe o...

    Volumul lucrăriilor în construcții a crescut cu 1,2% de la începutul anului

    Volumul lucrăriilor în construcții a crescut cu 1,2% de la începutul anului
    Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 1,2%, iar ca serie ajustată a scăzut cu 1,2%, în primul trimestru din 2021, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată datele...

    Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 17,4% în primul trimestru din 2021

    Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 17,4% în primul trimestru din 2021
    Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a crescut cu 17,4%, ca serie brută, în primul trimestru al anului, față de perioada...

    Un nou producător autohton de vinuri se listează pe bursă

    Un nou producător autohton de vinuri se listează pe bursă
    Producătorul de vinuri organice Vifrana este tranzacționat, de astăzi, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), sub simbolul BIOW. Compania a fost...

    45% dintre români vor să-și schimbe locul de muncă după pandemie

    45% dintre români vor să-și schimbe locul de muncă după pandemie
    Aproximativ 45% dintre români vor să îşi schimbe locul de muncă după pandemie. Cele mai mari șanse pentru găsirea unui post disponibil au programatorii, specialiştii şi muncitorii calificaţi, arată un...

    CE Oltenia a plătit o sumă exorbitantă pentru certificatele de emisii de carbon

    CE Oltenia a plătit o sumă exorbitantă pentru certificatele de emisii de carbon
    Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) a plătit un miliard de euro pentru certificatele de emisii de carbon, potrivit Lăcrămioarei Diaconu-Pinţea, membru în directoratul companiei. "Avem nevoie de ajutor...

    Profitul net individual al BVB a scăzut cu 42% în primul trimestru din 2021

    Profitul net individual al BVB a scăzut cu 42% în primul trimestru din 2021
    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat un profit net individual de 2,16 milioane de lei în primul trimestru dn acest an, cu 42% mai mic față de perioada similară din 2020, când s-a...

    Românii folosesc mai mult smartphonurile în perioada pandemiei

    Românii folosesc mai mult smartphonurile în perioada pandemiei
    Circa 68,3% dintre români folosesc mai mult smartphonurile față de perioada dinainte de pandemia de COVID-19 și spun că aplicațiile le-au influențat obiceiurile de consum, arată datele Barometrului...

    Scumpiri în lanț. Produsele la care prețurile vor fi mai mari

    Scumpiri în lanț. Produsele la care prețurile vor fi mai mari
    Produsele care s-au scumpit cel mai mult, în luna aprilie 2021, sunt energia electrică, uleiul comestibil şi serviciile de igienă şi cosmetică, raportat la aceeași perioadă din 2020. S-au ieftinit însă bil...

    Cifra de afaceri din industrie a crescut în martie cu 16,7% față de luna precedentă

    Cifra de afaceri din industrie a crescut în martie cu 16,7% față de luna precedentă
    În luna martie 2021, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut atât față de luna precedentă cu 16,7%, cât și faţă de luna corespunzătoare...
    Serviciul de email marketing furnizat de