Emmanuel van der Mensbrugghe a sustinut ieri o conferinta de presa in care a facut o evaluare a situatiei economice a Romaniei si a anuntat ca acordul tarii noastre cu FMI a deraiat.
Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe, a evaluat ieri in termeni foarte duri situatia economica a Romaniei. In pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice. Expertii FMI critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - , nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri. Prezentam integral discursul negociatorului FMI. "In cadrul Acordului Stand-By 2001-2003 s-au inregistrat progrese considerabile in schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii â90. Romania a reusit sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in perspectivele economice ale tarii a crescut; iar cresterea economica si investitiile au sporit.Citește pe Antena3.ro
BILE NEGRE DE LA FOND
|
|
ACORDUL A FOST INGHETAT
|
Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu spune ca acordul cu FMI nu a fost intrerupt ci este doar inghetat. "El este functional pana in iunie 2006 dar nu am reusit sa ajungem la un acord privind parametrii economici", a declarat Vladescu intr-o conferinta de presa care a avut loc ca reactie la declaratiile facute de negociatorul sef al FMI. FMI a cerut un excedent bugetar de 0,2% pe care partea romana l-a negociat dar nu a putut obtine mai mult de 0%. "Noi consideram ca un deficit bugetar mai mic de 0,5% este greu de acceptat si ne angajam ca aceasta este cifra cu care vom incheia anul 2006", a afirmat Vladescu. El a explicat ca Romania are nevoie de bani pentru investitii in infrastructura. "Fondurile obtinute din privatizare vor fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii si a pilonului doi de pensii care este o urgenta pentru Guvern", a mai spus Vladescu. O alta ruptura majora intre Guvern si FMI s-a produs din cauza pretului energiei si in special al gazelor. "FMI considera ca pretul gazelor in Romania este prea mic si ca el trebuie corelat cu cel al gazelor pe plan international. Desi suntem de acord cu acest lucru, ar fi fost imposibil ca romanii sa se adapteze la preturile internationale, mai ales ca Romania nu practica preturi de dumping deoarece pretul gazelor acopera pretul de productie avand in vedere ca avem o productie interna care acopera 50% din consum", explica Vladescu. El recunoaste cresterea salariilor in ultimele 12 luni dar considera ca veniturile bugetare permit aceasta majorare. "Cota unica nu trebuie privita doar ca o gaura bugetara. Este o masura care va atrage investitii catre Romania care isi va arata roadele in 2-3 ani de acum incolo", a mai spus ministrul Finantelor. (D.I.)
|
FMI a facut calcule de "marunt contabil"
"Abordarea FMI referitoare la efectele cotei unice de impozitare denota un calcul de «marunt contabil», iar Guvernul nu a putut accepta aceasta filosofie, considerand ca, impreuna cu BNR, poate gestiona propriile politici fiscale, bugetare si monetare", a afirmat premierul Tariceanu. In cadrul unei emisiuni a postului public de televiziune, el a precizat ca efectele cotei unice, politica salariala si tarifele la gaze naturale au fost principalele probleme asupra carora partea romana si negociatorii FMI nu s-au putut intelege. JUDECATA FALSA. Premierul a apreciat ca abordarea FMI conform careia introducerea cotei unice de impozitare a provocat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat, circa un miliard de euro, si nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri denota o judecata falsa si "un calcul de marunt contabil". Tariceanu a aratat ca ponderea de doar 30% din PIB a veniturilor bugetare va fi majorata, intr-un interval de 12-18 luni, cu inca doua puncte procentuale printr-o reforma eficienta a administratiei fiscale. Seful Guvernului a precizat ca nu a putut accepta cererea Fondului ca salariile bugetarilor sa fie inghetate in 2006, fara ca acestea sa inregistreze macar o crestere in functie de rata inflatiei. El a mai spus ca intelegerea cu FMI ar putea, totusi, sa continue, in cazul in care partea romana si expertii Fondului vor ajunge la un punct de vedere comun in vizitele pe care acestia urmeaza sa le efectueze la Bucuresti, la finele anului si in luna martie 2006.Un singur acord a fost dus pana la capat
Romania ar fi putut lua de la FMI 2.266,5 milioane DST (drepturi speciale de tragere, moneda virtuala, o rezultanta intre principalele valute) daca ar fi dus la bun sfarsit toate cele sapte acorduri postdecembriste. ACORDUL TANASESCU. Din nefericire, doar un singur acord, cel incheiat in anul 2001 de catre ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a fost dus pana la sfarsit. Celelalte, au esuat dupa doua sau trei transe primite. Asa se face ca tara noastra a reusit sa traga de la FMI doar 1.234,45 milioane DST, adica un pic peste jumatate din sumele ce i-ar fi putut fi alocate. La mijlocul lunii octombrie, Romania a finalizat primul din cele sase aranjamente de tip stand-by incheiate cu FMI dupa 1989. DATE ECONOMICE. La terminarea acordului cu FMI, Romania avea cea mai buna situatie economica de la caderea guvernului comunist in 1989. Inflatia este in scadere, exporturile puternice, iar economia se dezvolta mai rapid decat in celelalte tari in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est. S-a intrat intr-o alta etapa, ultimul acord, cel incheiat in iulie 2004 era un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat de la bun inceput sa faca trageri. Rostul lui era doar sa ghideze economia romaneasca pana la intrarea in Uniunea Europeana, iar FMI trebuia sa monitorizeze pentru UE evolutiile economiei romanesti. (Daniela Ivan)
|
NU MAI AVEM NEVOIE DE BANII FMIDaniel Daianu fost ministru al Finantelor "Bine ar fi fost sa avem un acord. Daca puteam ajunge la un compromis, toata lumea ar fi mai multumita cu acest acord, insa solicitarea lor sa avem un surplus bugetar in 2006 este foarte greu de realizat. Ei pledeaza pentru deficit bugetar foarte strans, zero sau chiar surplus", apreciaza fostul ministru de Finante, Daniel Daianu. Nu trebuie insa sa ne facem griji in privinta fondurilor pe care incheierea acordului le-ar fi adus. De banii aceia nu aveam nevoie. "Acordul de la FMI nu e legat de bani. Nu suntem acum zece ani, ca sa avem nevoie de banii de la FMI", considera Daianu. "Acordul era un fel de garantie ca politicile economice sunt disciplinate", apreciaza el. Chiar daca pietele ar fi preferat sa se mentina acordul, Romania este acum destul de bine privita. "Sa nu ne imaginam ca, daca se suspenda acordul, nu mai discutam cu cei de la Fondul Monetar International", subliniaza Daianu. Riscul apare insa in privinta relaxarii politicilor economice. |
|
MAI RAU NU SE PUTEAMihai Tanasescu fost ministru al Finantelor "Nici nu se putea ceva mai rau pentru economia romaneasca decat o intrerupere asa de brutala a acordului cu FMI", spune fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu. Aceasta va avea repercusiuni asupra raportului de tara din primavara si asupra perceptiei investitorilor straini asupra capacitatii actualului Guvern sa gestioneze mediul de afaceri. "Este ca si cum ai aluneca pe un tobogan. Se vor deteriora profund echilibrele macroeconomice, pentru ca noi nu avem puterea sa tinem singuri in mana echilibrele, avem nevoie de un gardian, cum era FMI, care sa ne traga de maneca cand gresim, spune Tanasescu. El mai spune ca, pentru a-si mai spala imaginea, Guvernul va arunca cu bani in stanga si-n dreapta si astfel exista riscul ca deficitul bugetar si cel de cont curent sa se deterioreze. "Adancirea deficitului de cont curent va deveni un factor puternic de crestere a inflatiei", spune Tanasescu. Fostul ministru de Finante atrage atentia ca situatia economica s-ar putea deteriora profund in anul 2006. |
|
NU PUTEM MANCA CATA CIOCOLATA VREMIonut Popescu fost ministru al Finantelor Chiar daca s-a renuntat la acord, nu inseamna ca vom putea cheltui mai multi bani, a avertizat Ionut Popescu. "Salariile au crescut cu 35%-40% intr-un an in care inflatia a fost de 8%-9%. O situatie care nu se justifica pentru ca salariul trebuie sa creasca mai incet decat productivitatea", considera Popescu. O alta suparare a FMI a fost, dupa parerea lui Popescu, faptul ca Executivul nu a venit cu nici o propunere pentru cresterea veniturilor bugetare. "Fondul nu spune sa nu cheltuim pentru refacerea infrastructurii, de exemplu, dar Guvernul nu vrea ca aceste cheltuieli sa intre in buget, ci in deficit", crede Popescu. In deceniul trecut aveam nevoie de banii FMI. "Acum suntem la un an distanta de aderare si nu mai e o tragedie daca nu se mai incheie acordul. Dar asta nu inseamna ca vom fi ca un copil in magazinul cu dulciuri si ca de acum inainte putem manca cata ciocolata vrem fara sa ne doara burta", a atras atentia Ionut Popescu. |
|
PAGUBA-N CIUPERCIIlie Serbanescu analist economic "Incetarea acordului cu FMI este o mare eliberare pentru Romania, dar care nu trebuie transformata intr-o euforie. Politica macroeconomica trebuie sa fie in continuare prudenta", a apreciat analistul economic Ilie Serbanescu. El a adaugat ca aderarea Romaniei la UE nu depinde de existenta unui acord cu Fondul, ci de capitalul vest-european care a preluat deja axa majora a economiei autohtone. Deci sistarea acordului este "paguba-n ciuperci", a spus Serbanescu. El a apreciat ca exagerate pretentiile FMI legate de deficitul extern. "Una este sa am un deficit strans, si alta e sa fac un excedent. Ei vor, in mod absurd, ca acest deficit extern produs exclusiv de sistemul privat sa fie acoperit de cel public. Nu se poate ca saracii - spitalele, scolile - sa plateasca pentru cei bogati", a declarat Ilie Serbanescu. |
|
NU SUNT PROBLEME MACROECONOMICEBogdan Baltazar consilier financiar Pentru Bogdan Baltazar, presedintele firmei de consultanta Baltazar, Bloom & Parvulescu, decizia Fondului Monetar International (FMI) nu este o surpriza. El considera ca cerinta FMI de a avea un excedent bugetar este una excesiva, tinand cont mai ales de dificultatile invatamantului si culturii din cauza finantarii. De asemenea, trebuie avut in vedere participarea Romaniei la programele finantate de Uniunea Europeana, care implica alte eforturi bugetare. Baltazar aminteste faptul ca raportul de monitorizare al Comisiei Europene, publicat saptamana trecuta, nu indica probleme de politici macroeconomice. El spera ca, daca pana acum Uniunea Europeana ne lasase in grija FMI pe partea macroeconomica, de acum sa existe un dialog direct. Ca efect pe pietele financiare al neincheierii raportului, Baltazar considera ca leul se va deprecia pe termen scurt. Baltazar atrage atentia asupra cresterii deficitului bugetar peste 0,5% si caracterizeaza aceasta posibilitate ca "extrem de periculoasa", dar are incredere in Guvern ca nu se va ajunge acolo. |