Economia creşte în ritmul prognozat de UE

Economia României a urcat, în primele nouă luni din 2019, cu un ritm similar celui prevăzut în cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene pentru întregul an în curs. Consumul final efectiv total are un aport total în PIB de 81,3%, în timp ce exportul net de bunuri şi servicii (diferenţa dintre exporturi şi importuri) trage rezultatul în jos cu un minus de 1,6%.

Produsul intern brut (PIB) a crescut în intervalul ianurie - septembrie 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,1% pe seria ajustată sezonier, până la 768,4 miliarde de lei preţuri curente, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2018, PIB a înregistrat în trimestrul 3 din acest an o majorare cu 3,2% pe seria ajustată sezonier. În comparaţie cu trimestrul anterior (aprilie – iunie 2019), creşterea a fost de 0,6%.

Contribuţii pozitive

Categoriile de activităţi „comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante” au avut, în primele nouă luni ale acestui an, o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB şi de 18,4% la formarea PIB. Volumul de activitate în aceste domenii s-a majorat cu 5%.

Construcţiile au contribuit cu 0,6% la creşterea şi cu 4,2% la formarea PIB, şi au înregistrat o majorare semnificativă a volumului de activitate, de 16,6%.

Citește pe Antena3.ro

Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au contribuit cu 0,5% la creşterea şi cu 7,4% la formarea PIB, înregistrând un avans de 7,6% a volumului de activitate.

O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,9%), acestea raportând o creştere a volumului de 109,5%.

Impact negativ

Industria a avut un impact negativ în evoluţia economică, respectiv o scădere de 0,2%, în condiţiile unei ponderi de 22,6% la formarea PIB, precum şi o reducere a volumului de activitate de 1,0%. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au adus o scădere de 0,1%, la o pondere de 5% în formarea PIB şi au raportat un declin al volumului de activitate de 4,1%.

Creşterea economică raportată de INS pentru primele nouă luni ale anului, de 4,1%, se situează la acelaşi nivel cu cel estimat de Comisia Europeană pentru întreaga durată a lui 2019, în cea mai recentă prognoză, dată publicităţii în luna noiembrie.

Gospodăriile cheltuiesc tot mai mult

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,3%, contribuind cu 3,3% la creşterea economică, precum şi formării brute de capital fix, cu o contribuţie de 3,8%, şi al cărei volum s-a majorat cu 18,1%. Un impact negativ la creşterea PIB l-au avut: exportul net (-1,7%), consecinţă a creşterii cu 3,9% a exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,3%). De asemenea, şi variaţia stocurilor a fost una negativă (-2,4%).