Economia subterană ia aploare în Europa, în condiţiile în care criza afectează tot mai multe state

Economia subterană ia aploare în Europa, pe măsură ce criza afectează tot mai multe state din regiune, potrivit unei analize a EUObserver, care arată că în România, Bulgaria, Estonia şi Letonia piaţa neagră echivalează cu 36-39% din PIB real, cele mai mari cote din UE.

Economia subterană se bazează pe activităţi comerciale din domeniul bunurilor şi serviciilor pentru care nu sunt plătite taxe. Piaţa negră nu include, însă, activităţi infracţionale grave precum comerţul cu droguri sau prostituţia.

Analiza estimează că economia paralelă va creşte în acest an cu 0,3% - 0,9% în 14 state bogate din Uniunea Europeană (UE), care sunt, de asemenea, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

În rândul acestora, cele mai mari creşteri, cuprinse între 0,8% şi 0,9%, vor fi înregistrate în Irlanda, Marea Britanie şi Spania. La polul opus se vor situa Belgia, Austria şi Germania.

În fostele state comuniste membre UE avansul se va cifra la un nivel asemănător sau chiar mai mare, estimează Friedrich Schneider, economist la Johannes Kepler University din Austria.

Revenirea pieţei negre urmează unei perioade de 15 ani de declin şi intervine în contextul în care economia reală a UE s-ar putea comprima cu 2%.

Analiza se bazează pe factori precum fiscaliatea ridicată, şomajul şi neîncrederea în stat, dar şi pe cererea pentru lichidităţi din sectorul bancar şi evoluţia consumului de electricitate.

"În Belgia, dacă te plimbi în weekend vei vedea mai multă activitate în domeniul construcţiilor decât în cursul săptămânii", a afirmat Schneider. El a aprecizat că majoritatea celor care muncesc la negru au şi locuri de muncă legale.

Dimensiunea economiei subterane diferă în funcţie de regiune. În Europa de Nord şi Scandinavia, economia paralelă echivalează cu 10 -18% din PIB oficial. În Portugalia şi Italia, precum şi în unele ţări foste comuniste membre ale UE cota se ridică la 20-25%.

În cazul României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, Schneider estimează că econpmia subterană reprezintă între 36% şi 39% din PIB-ul oficial.

Cifrele sunt şi mai mari pentru vecinii Uniunii. În Moldova şi Belarus aproape jumătate din activitatea economică eludează statul.

Astfel, În Ucraina, economia subterană echivalează cu 57% din PIB, iar în Georgia cu 68%.

Existenţa unei economii paralele de până la 25% poate îmbunătăţi calitatea vieţii pentru oamenii obişnuiţi, consideră economistul austriac.

"Economia subterană tinde să îmbunătăţescă starea de bine. Sunt produse bunuri suplimentare şi este generat un venit suplimentar. Nu lucrezi la negru pentru a economisi bani, ci pentru că vrei să-ţi cumperi un nou televizor sau orice altceva", a spus el.

Piaţa negră poate fi folositoare şi în alte cazuri. Astfel, guvernul elen a inclus în 2006 economia subterană în calculul PIB oficial pentru a evita o serie de măsuri fiscale disciplinare din partea UE.

Comisia Europeană a respins, la acea dată, acţiunea Greciei. Însă, în ultimii ani, chiar Comisia a apelat la experţi economici precum Schneider pentru a analiza posibilitatea luării în considerare pentru calcularea PIB oficial a estimărilor referitoare la economia paralelă.

Contribuţiile la bugetul UE se calculeză în funcţie de nivelul PIB al fiecărui stat.
Mediafax