Economiile lumii o iau la vale. România, prinsă în vâltoarea insolvențelor. Construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile, cele mai lovite sectoare

 „Indicele nostru global de insolvență va crește cu 11% în 2024, încheind anul cu 10 - 15% peste media din 2016-2019 (dar cu -11% sub nivelul său în timpul marii crize financiare). Această creștere este generată de eliminarea măsurilor de protejare a companiilor din timpul pandemiei și a crizei energetice”, arată o analiză realizată de Allianz Research. Construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile au înregistrat cele mai puternice creșteri ale insolvenței în ceea ce privește frecvența (numărul de companii) și severitatea (mărimea companiilor care intră în faliment). În trimestrul II/2024, marile insolvențe (companii cu o cifră de afaceri de peste 50 mil. euro) au atins un nou record, Europa de Vest conducând tendința, depășind nivelurile prepandemie. 

Privind în perspectivă, încetinirea creșterii economice, fricțiunile geopolitice persistente și o relaxare întârziată a condițiilor de finanțare ar împinge insolvența corporativă la o creștere cu 2% în 2025, înainte de a se stabiliza la niveluri ridicate în 2026. „În SUA, ne așteptăm ca falimentele să crească cu 12% în 2025 (atingând un total de 27.800 de companii), înainte de a scădea cu 4% în 2026. În Germania, insolvența în afaceri va crește cu 4%, până la 23.000 de companii, înainte de a scădea și cu 4% în 2026. În Franța și Marea Britanie, numărul de insolvența va scădea ușor cu-6% pentru ambele țări în 2025, la 63.000, respectiv 27.480 de companii, iar scăderea va continua și în 2026 cu 3% și 4% în 2026. Între timp, în Italia, lichidările vor continua să crească cu 4% în 2025 (reprezentând 9.700 de cazuri) și cu 3% în 2026. În China, insolvența în afaceri va începe să crească cu 5%, la 6.850 de companii, în 2025 și cu 6% în 2026.

În 2025, creșterea în continuare a insolvențelor va pune peste 1,6 milioane de locuri de muncă în pericol doar în Europa și America de Nord. Principalele sectoare de risc sunt sectoarele construcțiilor, comerțul cu amănuntul și serviciile. 

5 %  estimează analiza Allianz Research că va fi creșterea numărului de insolvențe în România în 2025 comparativ cu 2024.

Tot mai multe firme românești mari au probleme

Mediul economic dificil a generat un număr record de insolvențe în rândul companiilor românești. Potrivit unei analize realizate de CITR SPRL, firmă specializată în administrarea insolvențelor și restructurărilor, numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă a crescut anul acesta cu 18%, de la 6.949 la 8.190. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată din 2013 până în prezent, bazată pe cele mai recente date financiare oficiale. Creșterea subliniază o problemă profundă în structura financiară a firmelor, care necesită o atenție urgentă. Analiza arată că aproximativ 17% dintre companiile de impact au intrat recent în această categorie. Ele includ atât firme nou înființate, cât și companii care anul precedent nu îndeplineau criteriile pentru a fi considerate în dificultate financiară. Dintre acestea, 7.161 de companii sunt acum incluse în această categorie, iar 26% dintre ele se confruntă deja cu insolvența iminentă. Industria românească de impact contribuie cu 83% la cifra de afaceri națională. În prezent, 43% din totalul acestor companii, adică 18.493, se află în proces de restructurare sau se confruntă cu insolvența iminentă. Situația economică a evoluat negativ, doar 16% dintre firme reușind să își îmbunătățească condiția financiară. Cele mai afectate industrii sunt:

• Construcțiile: 21% din totalul companiilor în dificultate;

  Citește pe Antena3.ro

  

  Marcel Ciolacu, după ce a anunțat retragerea PSD din Coaliție: „Unii parteneri să posteze că le e silă? În acest film nu vreau să fiu”

• Comerțul: 21% din totalul companiilor în dificultate;

• Tranzacțiile imobiliare: 11% din totalul companiilor în dificultate;

• Industria prelucrătoare: 10% din totalul companiilor în dificultate;

• Agricultura: 10% din totalul companiilor în dificultate.

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în 2023 a fost de 6.650, în creştere cu doar 0,02% faţă de 2022, când au fost înregistrate 6.649 de insolvenţe, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Număr record de insolvențe în România

Aproape 3.700 de companii au intrat în insolvenţă în România în prima jumătate a acestui an, cel mai mare număr din ultimii şase ani. Potrivit unei analize Coface România, numărul firmelor aflate în incapacitate de plată a crescut cu 8% an. Cinci din 1.000 sau, respectiv, una din 200 de firme active în România sunt în incapacitate de plată, arată datele companiei de analiză de risc şi analiză Coface. „Pentru a doua parte a lui 2024, ne aşteptăm la o deteriorare a mediului de afaceri, ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor“, arată analiza citată. De asemenea, numărul firmelor aflate în dificultate, în diverse stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvate, a atins un record al ultimilor 5 ani, în această situație fiind 82.000 de firme, cu peste 17.000 mai mult față de anul trecut, arăta o analiză publicată la începutul sfârșitul lunii septembrie de analiștii de la Sierra Quadrant.

Cadrul de reglementare, în schimbare în Europa 

Tendințele globale de insolvență ar putea fi accentuate pe fondul unui cadru de reglementare în schimbare în Europa. Mai multe propuneri care vizează schimbarea reglementărilor privind procesarea plăților, facturarea și insolvența sunt în discuție, și ele ar putea schimba fundamental modul în care operează afacerile în Europa. Condițiile de plată, de exemplu, au fost în fruntea dezbaterilor politice de la Bruxelles. În septembrie 2023, Comisia Europeană a introdus o propunere de reglementare privind combaterea întârzierii plăților, care urmărea reducerea termenelor de plată de la 60 la 30 de zile în UE și introducerea de restricții stricte asupra capacității companiilor, în special cele mari, de a-și impune condițiile în cadrul negocierilor contractuale. Această propunere a fost criticată de companiile din diverse sectoare care au susținut că propunerea Comisiei Europene nu menține libertatea contractuală și flexibilitatea necesară pentru ca întreprinderile, de toate dimensiunile, să negocieze contractele în interesul lor. De asemenea, s-a remarcat că schimbarea termenelor de plată a facturilor ar putea afecta ciclurile de producție și dinamica pieței. Colegislatorii europeni (Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European) nu au reușit să ajungă la un acord, iar acest subiect fierbinte a fost lăsată moștenire actualei Comisii Europene.