Nuanțe cenușii pentru tabloul de bord al economiei lăsat moștenire viitorului Guvern

de Adrian Stoica | 19 Mai 2025 • 09:00

Odată cu alegerea noului președinte, România se pregătește să aibă și un nou guvern.

Componența lui va fi influențată de persoana pe care românii decid să o trimită la Cotroceni, dar și de negocierile dintre partidele politice. Indiferent care vor fi formațiunile ce vor forma viitoarea coaliție de guvernare, sarcina acestuia nu va fi deloc ușoară. El va avea de pus în aplicare un program de austeritate menit să ducă la reducerea imensului deficit bugetar și să securizeze fondurile europene, în special cele provenite din PNRR, unde România riscă să piardă miliarde de euro.

România este în pericol să rateze 10 miliarde de euro din PNRR, dacă nu reușește să ajungă la un acord cu Comisia Europeană în ceea ce privește renegocierea lui. O primă veste proastă a venit sâmbătă, ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloș anunțând un „dezacord” în această privință cu Bruxelles-ul, potrivit unei declarații făcute pentru Europa FM. Partea română dorește înlocuirea unor proiecte din PNRR care nu au șanse de finalizare până la sfârșitul lunii august 2026 cu proiecte mai avansate finanțate acum prin programul național Anghel Saligny. În cazul în care România nu va reuși să finalizeze proiectele în termenele asumate, va da bani înapoi și va plăti și penalizări. Sarcina de a încerca să deblocheze aceste discuții va reveni noului guvern, ceea ce înseamnă că va trebui să avem unul desemnat cât mai repede.

Deficitul excesiv și lipsa reformelor

Deficitul bugetar imens înregistrat de țara noastră anul trecut, 8,7% din PIB, și lipsa unor reforme pentru reducerea lui la 7% anul acesta, conform angajamentelor asumate, ne-ar putea costa suspendarea fondurilor europene. Până acum nu a fost luată o decizie în acest sens, dar procedura ar putea fi declanșată în perioada imediat următoare, în absența unor măsuri vizibile adoptate de viitorul Executiv.

Bani contra reforme

Pentru reducerea deficitului bugetar, viitorul Executiv va trebui să ia măsuri nepopulare. Majorări de taxe și reducerea aparatului bugetar sunt măsurile cele mai la îndemână pe care acesta le are. Doar scăderea numărului de angajați ai statului și, în ansamblu, reducerea cheltuielilor statului nu vor fi de ajuns pentru echilibrarea bugetului, așa că trebuie să ne așteptăm și la creșteri de taxe. „Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat”, arăta zilele trecute și BNR.

Cum arată greaua moștenire

deficitul bugetar al României după primele trei luni din 2025 a ajuns la 44 de miliarde de lei, adică 2,3% din PIB, după ce în primul trimestru al lui 2024 deficitul a fost de 2,06%;

rata anuală a inflației s-a redus în primele trei luni ale anului, dar mai puțin decât s-a anticipat;
activitatea economică a stagnat în trimestrul I din 2025;
producția industrială a suferit o contracție accentuată;
vânzările cu amănuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025;
deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent;
datoria externă totală a României a crescut cu 514 milioane de euro, până la peste 205 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie;
efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent;
sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii;
dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre;
a continuat accelerarea creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, în aprilie;
condițiile de pe piața financiară sunt puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern;
principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale;
cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă;
raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat;
incertitudini și riscuri mari care decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor;
incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, iar pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.