EURO AJUNGE LA 4,2 LEI / Leul, la pământ

Cursul leu/euro a ajuns ieri la 4,2127 lei/euro, maximul istoric de la introducerea monedei unice europene. La casele de schimb, un euro s-a putut cumpăra cu 4,26-4,31 lei. Factura leului slab o plăteşte tot populaţia.

Moneda naţională a pierdut ieri peste 7 bani (circa 1,7%) faţă de ziua precedentă, ajungând la 4,2127 lei/euro. De la începutul anului, cursul a trecut pragul psihologic de 4 lei/euro şi în nici o săptămână moneda naţională a pierdut aprope 23 de bani, adică 5,71% din valoare. Analiştii spun că la prăbuşirea monedei naţionale a contribuit şi anunţul că deficitul bugetar a depăşit 5% din produsul intern brut (PIB) anul trecut, calculat după standarde europene. Mai mult, lipsa unui buget pe anul 2009 măreşte neîncrederea investitorilor şi chiar a populaţiei în moneda naţională. Pentru a restabili încrederea în leu, Guvernul trebuie să anunţe cât mai repede un buget credibil. Situaţia este destul de gravă. Statul are nevoie de bani şi a tras ieri din piaţă 1,2 miliarde de lei de la bănci la o dobândă de 14,1%, prin depozite cu scadenţa la 17 zile. Problema este că nevoia de bani este atât de mare, încât Ministerul Finanţelor a majorat cu miliard de lei valoarea emisiunilor programate rămase pentru luna ianuarie faţă de suma anunţată iniţial, la 3,5 miliarde de lei, renunţând la obligaţiunile pe trei ani şi reluând certificatele cu maturitatea la o lună. Acesta este şi motivul pentru care unele voci susuţin că un acord cu FMI ar aduce credibilitate. Oportunitatea ar putea apărea chiar în această lună când o delegaţie a FMI va vizita România pentru discuţii "de rutină". Un eventual acord trebuie încheiat cu Guvernul.

DATORNICI ÎN BĂNCI
Românii care au credite în euro plătesc din ce în ce mai mulţi bani pentru ratele bancare. Dacă facem un calcul între minimul de 3,1112 lei/euro înregistrat în iulie 2007 şi maximul istoric de ieri de 4,2127 lei/euro, vedem că variaţia este de 35,4%. Deci românii care au credite în euro şi venituri în lei plătesc rate lunare cu minim 35% mai mari acum, faţă de vara lui 2007. Nici pentru bănci situaţia nu este prea roză, pentru că deprecierea leului accelerează deteriorarea portofoliilor de credite în valută şi duce la constituirea de provizioane de risc mai mari, care macină din profit. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, consideră că, deşi la 4 lei/euro, cursul de schimb intră într-o "zonă de risc", acest nivel nu este unul periculos pentru calitatea portofoliilor de credite în valută ale băncilor. "În 2009, presiunea pe provizioane va fi mare, deoarece există riscuri atât din deprecierea monedei naţionale, cât şi din scăderea valorii colateralului, în condiţiile ieftinirii proprietăţilor imobiliare. Cei care s-au îndatorat în valută pot începe să aibă probleme, însă cred că deteriorarea calităţii portofoliilor va fi controlabilă", a mai spus Ionuţ Dumitru.

De altfel, problema este că deprecierea monedei naţionale a survenit într-un moment foarte dificil, în care băncile au fost obligate de noile reglementări ale ANPC să schimbe formula de calcul a ratei bancare, iar majoritatea băncilor au decis să stabilească dobânzile la credite având ca referinţă indicatorii ROBOR sau Euribor. Cu alte cuvinte, creditele noi, care se acordă de la 1 ianuarie 2009, au dobânzi mai mari. Majorările chiar dacă nu sunt mari, sub un procent. Vestea bună este că aceste majorări nu se aplică şi la vechile credite la care introducerea formulei de calcul conduce la scăderi, dar nesemnificative. E vorba cam de 10 euro la o rată veche de 250 de euro.

CONSTRUCTORII, ÎN CORZI
Deprecierea leului îi încurcă foarte mult pe constructori care şi aşa au mari probleme cauzate de criza financiară care le-a redus drastic vânzările. "Cea mai mare lovitură o primesc companiile de construcţii care s-au reutilat prin leasing", a afirmat Cristian Erbaşu, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Un alt efect negativ pentru piaţa construcţiilor generat de aprecierea euro în raport cu moneda naţională ar putea fi creşterea preţurilor unor materiale de construcţie şi materii prime. Dar cea mai mare problemă va fi tot lipsa cererii care va duce la îngheţarea construcţiilor.

"S-ar putea asista la o diminuare a cererii, mai ales că proiectele nu apar", a spus Petre Moroianu, secretarul general al Asociaţiei Distribuitorilor de Utilaje pentru Construcţii.

Evoluţia euro de la introducerea lui

Euro a fost introdus la începutul anului 1999, iar primul curs de referinţă afişat de BNR a fost de 1,3062 lei/euro. în primii şase ani, moneda unică europeană s-a apreciat faţă de leu, până la un maxim care s-a atins pe 6 ianuarie 2004, când BNR a publicat un curs de 4,1438 lei/euro. Începând din 2005, leul a început să recupereze din terenul pierdut, pe fondul liberalizării contului de capital. În data de 2 iulie 2007, BNR a anunţat un curs oficial de 3,1112 lei/euro, reprezentând cel mai scăzut nivel atins în ultimii cinci ani şi o lună.

Alimente mai scumpe cu 5%, până la 30%

Deprecierea puternică a leului în raport cu euro atrage după sine majorări de preţuri la alimente. Asta pentru că România importă aproape 70% din materia primă, iar scumpirea monedei europene se reflectă direct în costul mâncării. Primele efecte vor fi simţite la carne, legume şi fructe, lactate, zahăr.

"Primele se vor scumpi produsele de import. Materia primă care vine din import va fi mai scumpă. Şi aprovizionările cu materie primă din luna decembrie a anului trecut se vor achita acum, iar diferenţele de curs valutar vor mări semnificativ pierderile financiare pe care le vor înregistra agenţii economici din industria alimentară. Estimez o majorare a preţurilor de la 5%-6% până la 25%-30%, pentru că vor fi luate în calcul şi pierderile înregistrate de firme anul trecut", a spus Sorin Minea, preşedintele federaţiei patronale Romalimenta. "Guvernanţii nu trebuie să se mai crispeze de scăderea vânzărilor de autoturisme şi de blocajul de pe piaţa imobiliară. Românul nu trăieşte din afaceri imobiliare, ci din muncă, şi, ghinion, mai şi mănâncă", a declarat Sorin Minea. El avertizează că situaţia actuală, corelată cu situaţia deplorabilă din agricultură şi lipsa materiilor prime în unele sectoare, riscă să ducă la prăbuşirea industriei. Vor apărea speculanţii şi preţurile false pe piaţă, majoritatea producătorilor vor trece pe piaţa neagră şi atunci vor fi loviţi cei care lucrează corect, iar încasările la stat vor scădea. "Ar trebui o scădere a TVA-ului la alimente la 5%", a subliniat preşedintele Romalimenta. "În condiţiile în care la trei produse de bază, carnea, laptele şi fructele, avem importuri de 70%-80% în februarie, vom avea creşteri de preţuri de 7%-10%", apreciază şi Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar. Cel mai mare impact asupra preţului de comercializare a laptelui în perioada imediat următoare o va avea scumpirea ambalajelor care provin din străinătate.

Deprecierea poate genera panică şi prognoze aberante, care pot duce la creşteri de preţuri necontrolabile şi fără suport în industria zahărului, în dorinţa de a evita riscurile şi pierderile, a declarat şi Emilian Dobrescu, reprezentantul general al Agrana România. Vestea bună este că preţul pâinii nu va creşte. Cel puţin deocamdată. "Efectul deprecierii leului se simte mai puţin la noi, pentru că avem grâu din producţia internă şi cred că stocurile ne ajung până la noua recoltă. Sunt câteva mori care au contracte în euro, însă nu cred că îşi vor permite să scumpească pâinea, în condiţiile în care marea majoritate a producătorilor nu o vor face", a declarat Aurel Popescu, preşedintele Rompan. Şi preţul uleiului pare să rămână neschimbat în primul trimestru al anului. Preşedintele Patronatului din industria de profil, Viorel Zichil, susţine că nu vom asista la scumpiri: deoarece 80% din costul uleiului este reprezentat de materia primă, care provine aproape sută la sută din producţia naţională. (Florina Zăinescu)

Câştigătorii leului slab

Deprecierea leului în raport cu euro nu dezavantajează pe toată lumea. De exemplu, firmele autohtone care trimit mărfuri pe piaţa intracomunitară sau la export, în alte colţuri ale lumii, au de câştigat. Nici speculatorii care au pariat pe euro în detrimentul monedei naţionale nu o duc mai rău.

În plus, scăderea leului face mai atractive pentru investitorii străini acţiunile de la Bursă, consideră brokerii. Cu toate acestea, volumele tranzacţionate se menţin în continuare reduse, majoritatea jucătorilor aşteptând o stabilizare a cursului înainte să intre la cumpărare. Directorul general adjunct al SSIF Broker, Adrian Ceucă, spune că există o legătură între deprecierea leului şi creşterea preţurilor la Bursă, acestea fiind susţinute de o serie de investitori străini care au intrat la cumpărare. Totuşi, sumele intrate pe piaţa de capital nu sunt în creştere, întrucât investitorii aşteaptă bugetul de stat pentru anul în curs şi măsurile pe care Guvernul le va lua pentru temperarea efectelor crizei economice. Adrian Tod, directorul de tranzacţionare al firmei de brokeraj Rombell Securities, crede că piaţa de capital poate fi mai atractivă pentru investitorii străini, în contextul deprecierii leului în raport cu euro. Totuşi, investitorii din afara României au un interes redus pentru acţiunile de la Bursă, după corecţiile severe din 2008. El mai spune că dobânzile mari oferite pentru depozite şi de unele obligaţiuni sunt un alt factor care a redus interesul investitorilor pentru acţiunile de la Bursă.