Europenii se întrec în a-şi salva băncile

Guvernele europene se grăbesc să îşi ajute băncile din fiecare stat aflate în criză. Germania, Austria, Danemarca şi Grecia s-au grăbit şi ele să garanteze în totalitate depozitele bancare, după ce săptămâna trecută Irlanda a şocat Uniunea Europeană prin garantarea depozitelor din băncile sale, cifrate la 400 de miliarde de euro, de două ori produsul său intern brut.

Guvernele europene se grăbesc să îşi ajute băncile din fiecare stat aflate în criză. Germania, Austria, Danemarca şi Grecia s-au grăbit şi ele să garanteze în totalitate depozitele bancare, după ce săptămâna trecută Irlanda a şocat Uniunea Europeană prin garantarea depozitelor din băncile sale, cifrate la 400 de miliarde de euro, de două ori produsul său intern brut.

Mutarea Irlandei a făcut ca băncile din Marea Britanie să fie asaltate de deponenţi, care îşi mutau conturile la irlandezi. Retragerile au dus la scăderi importante pe burse pentru băncile britanice. În acelaşi timp băncile islandeze vor trebui să îşi vândă activele din alte state pentru a repatria banii ca să ajute coroana islandeză, afectată de criză.

Nemţii vor garanta acum toate depozitele private a anunţat Merkel, în încercarea de a preveni retrageri masive. Până acum, economiile din conturile germane, inclusiv cele ale companiile private era garantate de 180 de bănci în proporţie de 90% dar la un maxim de 20.000 de euro.

De asemenea, Danemarca a anunţat ieri că băncile comerciale vor da 35 de miliarde de coroane daneze (6,4 miliarde de dolari) în următorii doi ani pentru a securiza depozitele.

În acelaşi timp, Suedia va dubla depozitele garantate, până la 500.000 de coroane (69.500 dolari americani) în timp ce Alistair Darling, cancelarul Băncii Angliei a spus că deja Marea Britanie "deja face tot ce trebuie” pentru a-şi ajuta băncile. Anunţul vine după ce Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei şi Silvio Berlusconi, premierul Italiei amândoi au promis verbal să prevină pierderile deponenţilor din ţările lor.

Perfuzii de capital

În cursa de a asigura siguranţa instituţiilor financiare, guvernele Belgiei şi Luxembrugului au anunţat că BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, va prelua activele Fortis din aceste state. Fortis a primit o injecţie de 11,2 miliarde de euro din partea Olandei, Belgiei şi Luxemburgului. După ce statul olandez a naţionalizat subsidiara Fortis din acest stat, adică fostele active ale ABN AMRO pentru 16,8 miliarde de euro. După terminarea preluării, guvernul belgian va deţine 11,6% din BNP Paribas iar Luxemburg va avea 1,1%.

Statul german, împreună cu mai multe instituţii financiare vor da un împrumut pentru Hypo Real Estate, a doua bancă ipotecară este prea mare pentru a fi lăsată să falimenteze. Acum două zile creditorii s-au retras din înţelegerea pentru un împrumut de 35 de miliarde de euro garantat de stat, sugerând statului să se implice mai mult în salvarea instituţiei financiare. Hypo Real Estate este ţinută în viaţă de către guvern şi de Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) prin garantarea unui credit de 50 de miliarde de euro. Acţiunile sale căzuseră cu 35% la amiază pe bursa de la Frankfurth.

Banca franco- belgiană Dexia, cel mai mare creditor către autorităţile locale din întreaga lume, a primit 6,4 miliarde de euro de la guvernul federal belgian, guvernele regionale, statul francez şi de la marii acţionari ai săi. Compania a anunţat că nu va mai avea nevoie de alţi bani pentru a lupta cu turbulenţele financiare.  Acţiunile sale au scăzut cu 18% la bursa bruxeleză.

În Italia, Unicredit, a doua bancă după mărime a anunţat că plănuieşte mărirea capitalului cu 6,6 miliarde de euro în efortul de a calma îngrijorările investitorilor în privinţa forţei sale. Planul include oferirea de noi acţiuni în locul dividendelor pentru 3,6 miliarde de euro şi vânzarea de titluri de valoare convertibile de 3 miliarde de euro. La ora scrierii materialului acţiunile Unicredit, care au scăzut cu 53% de la începutul anului, au mai scăzut şi ieri cu 16%.

Scăderi pe linie

Acţiunile companiilor din întreaga Europă au căzut cu 5-7%, după ce investitorii au perceput ca un eşec discuţiile de la summitul de la Paris dintre liderii Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei. Oficialii acestora nu au reuşit să se pună de acord asupra planului de constituire a unui fond de intervenţie de 300 de miliarde de euro pentru salvarea sistemului financiar după model american. "Fiecare ţară trebuie să îşi ia responsabilitatea la nivel naţional” spunea Angela Merkel, cancelarul german, duminică la finele summitului parizian.

Toate bursele din Europa au scăzut foarte mult ieri: indicele FTSE 100 ce măsoară performanţa la Londra a scăzut cu 4,98%, bursa de la Frankfurth era pe minus cu 5,13%, în vreme ce cea de la Paris era cu 5,58% sub nivelul de vineri. La Bucureşti, Bursa de Valori pierdea 5,53%, cele mai lovite fiind cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF) ce au înregistrat un declin de 5,53%. Companiile din energie erau pe negativ cu 5,73%.

Indicele Bloomberg 500 al băncilor şi serviciilor financiare a picat 7,3%, în vreme ce euro a alunecat la minimul ultimelor 13 luni faţă de dolarul american.

În SUA, Federal Reserve încearcă să împace Citigroup şi Wells Fargo şi să împace cele două grupuri astfel încât să îşi împartă banca Wachovia.

Petrolul a scăzut şi el ieri cu 4% după ce cererea de produse petroliere a scăzut.