Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit raportului realizat pe marginea acestui sondaj (intitulat Allianz Pulse 2022), în Franța și Italia starea de spirit s-a îmbunătățit doar puțin, deoarece pentru fiecare participant care evaluează situația ca fiind bună există aproape trei care o evaluează ca fiind proastă. Participanții germani au fost singurii care au fost oarecum mulțumiți de condițiile economice din 2019 și 2021, dar pesimiștii îi depășesc acum în mod clar pe optimiști și în Germania. Pentru participanții la sondajul de opinie din acest an, pesimismul nu este alimentat în principal de ororile războiului din Ucraina, pentru majoritatea respondenților tema geopoliticii jucând un rol minor.
Pentru 57% dintre respondenții germani, inflația rămâne principala problemă. Majoritatea italienilor sunt îngrijorați de locurile de muncă (72%), în timp ce respondenții francezi sunt încă îngrijorați de șocul COVID-19 (62%).
Controlul prețurilor și reducerea taxelor, tot mai cerute
Printre respondenți există un consens larg conform căruia guvernele ar trebui să ia măsuri pentru controlul prețurilor și reducerea taxelor. Cu toate acestea, atunci când intervine acțiunea personală, în special în ceea ce privește propriile economii, aproximativ 50% dintre cei intervievați au ales pasivitatea, adică nu au făcut nicio modificare în structura portofoliului de active financiare.
Problema datoriilor naționale, percepută în funcție de vârstă
În marea de probleme pe care le-a creat COVID-19, datoria țărilor în creștere rămâne o preocupare constantă, ea însumând aproape 100% din PIB în zona euro. Problema datoriei este percepută în mod destul de diferit, în funcție de vârstă. În timp ce majoritatea respondenților mai tineri sunt în favoarea unei reduceri consistente a datoriilor, 35% în generația Z (persoanele născute între 1995 și 2010), acest procent scade la circa (18%) în generația Boomer, adică persoanele născute între 1946 și 1964. În schimb, respondenții mai în vârstă, în special, sunt în favoarea mutualizării datoriilor (ideea de a pune în comun datoriile publice ale statelor europene), pentru aceasta exprimându-se 35%, în timp ce membrii generației Z sunt semnificativ mai sceptici (23%), iar celelalte generații se încadrează între ele. În cazul în care nu este tratată corespunzător, problema datoriei ar putea crește inegalitatea între generații, subliniază analiștii de la Allianz Research.
Războiul va crește solidaritatea în UE
Dacă lumea a atins sau nu un alt punct de cotitură geopolitică depinde de modul în care se desfășoară războiul din Ucraina. Se va uni UE în solidaritate sau criza va acționa ca o forță de divizare? Majoritatea respondenților din toate cele trei țări se așteaptă ca războiul din Ucraina să crească solidaritatea dintre membrii UE. Deși inegalitatea și creșterea prețurilor sunt preocupări centrale, întărirea capacităților militare este acum, de asemenea, pe primul loc pe listă, cel puțin pentru respondenții francezi și germani.
Italienii nu văd cu ochi buni euro
Când vine vorba de opiniile fundamentale despre UE și euro, există o divizare clară: doar respondenții germani rămân în mod constant „pro-europeni”, în timp ce în Franța și Italia, „anti-europenii” sunt într-o majoritate stabilă. Când vine vorba de euro, 44% dintre respondenții italieni văd mai multe dezavantaje decât avantaje.
Francezii se opun globalizării
Spre deosebire de majoritatea respondenților francezi, care se opun globalizării, respondenții germani rămân susținători ai globalizării, în timp ce italieni se află între acești doi poli. Totuși, toți respondenții își exprimă un nivel ridicat de acord când vine vorba de restricțiile comerciale. Potrivit opiniilor lor, comerțul ar trebui să se concentreze în principal pe cercul restrâns de state partenere care împărtășesc interese și valori comune.
Tinerii susțin planurile de decarbonizare
„Războiul din Ucraina a demonstrat în mod clar dependența Europei de gazul și petrolul rusești. În mijlocul lunilor tumultuoase de nesiguranță energetică ce urmează, va trebui să aștepte decarbonizarea economiei? Într-o licărire de speranță, majoritatea respondenților - 39% în Franța, 46% în Germania și 47% în Italia - nu este dispusă să sacrifice decarbonizarea”, arată raportul. Majoritatea respondenților (peste 50% în generațiile mai tinere) susțin obiectivele ambițioase ale UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, dar nu susțin atingerea obiectivului de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.
O altă surpriză, având în vedere recenta creștere a prețurilor la energie, este că numărul celor care sunt în favoarea prețurilor carbonului aproape s-a dublat față de anul precedent. Deși rămâne la un nivel relativ scăzut, 17% dintre respondenții francezi (2021: 9%), 16% dintre respondenții germani (2021: 8%) și 19% dintre respondenții italieni (2021: 11%) cred acum că prețul carbonului este cel mai bun mijloc de combatere a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, taxa pe carbon rămâne încă nepopulară, 46% dintre francezi, 38% dintre germani și 41% dintre respondenții italieni nefiind dispuși să accepte creșteri de preț ca urmare a acestei taxe. Respondenții continuă să acorde cea mai mare încredere în cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii (37% în medie). Când vine vorba de propriile acțiuni, francezii și germanii se concentrează în primul rând pe hrană și mobilitate ca modalități de combatere personală a emisiilor. Respondenții italieni, pe de altă parte, și-au mutat acțiunea personală către cumpărarea unei mașini electrice și modernizarea caselor.
