Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La capătul opus al clasamentului, pe lângă Luxemburg, alte țări cu salarii minime care depășesc 2.000 de euro sunt Irlanda cu 2.146 de euro, Țările de Jos cu 2.134 de euro, dar și Belgia, și Germania cu peste 2.050 de euro.
Spre comparație, Eurostat oferă și date privind salariile minime în țările din afara Uniunii Europene. În iulie 2024, salariul minim în Statele Unite era puțin sub 1.200 de euro, în Serbia, de 544 de euro, în Turcia - de 568 de euro, iar în Ucraina - de 184 de euro.
Țările, împărțite în trei grupe
Pe baza nivelului salariului minim brut lunar național aplicabil la 1 iulie 2024, exprimat în euro, țările UE pot fi clasificate în trei grupe. Prima, cu un salariu minim național de peste 1.500 euro pe lună. Acest grup include: Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Germania și Franța. Salariul lor minim național a variat de la 1.767 de euro în Franța la 2.571 de euro în Luxemburg. Grupa a doua este cea formată din țările un salariu minim de peste 1.000 de euro și sub 1.500 de euro pe lună. Acest grup include: Spania și Slovenia. Salariul minim este de 1.254 de euro în Slovenia și 1.323 de euro în Spania.
Grupa a treia include țările cu un salariu minim egal sau mai mic de 1.000 de euro pe lună, aceasta fiind cea mai numeroasă grupă. Din ea fac parte: Cipru, Polonia, Grecia, Portugalia, Malta, Lituania, Croația, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria și Bulgaria. Salariul lor minim a variat de la 477 de euro în Bulgaria la 1.000 de euro în Cipru.
România, cea mai mare rată de creștere în ultimii 10 ani
Citește pe Antena3.ro
Rata medie anuală de creștere între iulie 2014 și iulie 2024 a salariului minim brut pe economie fost cea mai mare în România (+13,7%), urmată de Lituania (+12,3%), Bulgaria (+10,6%), Polonia (+9,5%) și Cehia (+9,3%). Cele mai scăzute rate medii anuale de creștere dintre țările UE au fost înregistrate în Franța (+2,0%), Malta (+2,6%) și Luxemburg (+3,0%).
Stăm mai bine la puterea de cumpărare
Disparitățile legate de salariile minime sunt considerabil mai mici dacă sunt raportate la puterea de cumpărare. Datele Eurostat despre salarile minime brute la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) arată că din acest punct de vedere țara noastră întrece deja țări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia. Și în acest caz, țările UE pot fi împărțite în trei grupe.
Prima grupă este formată din țările cu un salariu minim național de peste 1.250 PPS. Aceasta include Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Belgia, Franța, Irlanda, Polonia, Spania și Slovenia. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 1.379 PPS în Slovenia la 1.912 PPS în Luxemburg.
Grupa a doua este formată din țările cu un salariu minim național între 1.000 PPS și sub 1.250 PPS în iulie. Acest grup include: România, Lituania, Grecia, Croația, Cipru, Portugalia și Malta. Salariul lor minim național a variat de la 1.037 PPS în Malta la 1.243 PPS în România.
În sfârșit, în cea de-a treia grupă sunt incluse țările cu un salariu minim național sub 1.000 PPS. Acest grup include: Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestora au variat în iulie de la 799 PPS în Bulgaria la 922 PPS în Ungaria
Pentru a comenta statistica Eurostat privind puterea de cumpărare a românilor trebuie să plecăm în primul rând de la datele Institutului Național de Statistică care sunt transmise mai departe. Într-o oarecare măsură ele nu reprezintă realitatea, pentru că au fost duse într-o anumită direcția de către Ministerul de Finanțe, pentru a da bine. Românii văd că de la lună la lună pot cumpăra mai puține produse cu aceeași bani, dar puterea lor de cumpărare crește. Să nu uităm că statul are cheltuieli din ce în ce mai mari, datoriile lui către terți cresc, zeci de mii de firme s-au închis s-au au plecat de la noi, iar costurile de împrumut cresc. Ați observat că datoria publică a României este publicată de Ministerul de Finanțe doar după ce se publică PIB-ul? Se face lucru ăsta pentru a nu duce cifrele într-o zonă care ar crea probleme Guvernului, având în vedere că dacă datoria sare de un anumit nivel din PIB trebuie făcute corecții. De la Ministerul de Finanțe se publică doar ce se dorește. Poate o fac și alte țări, dar dacă ai avea un deficit de 3% din PIB nu ar fi o mare problemă, dar noi mergem spre 6% și vom închide anul probabil cu 8%. Puterea noastră de cumpărare a crescut, ne spune Guvernul, dar prețurile au continuat să crească mai rapid. În cazul României nu este vorba doar despre inflație. Inflația chiar a scăzut, dar prețurile au continuat să crească. Este vorba despre lipsa ofertei, a ofertei slabe, astfel că prețurile sunt trase în sus. De exemplu, pentru că nu sunt ajutați cum se întâmplă în alte țării, fermierii ies pe piața cu prețuri mai mari decât cei din alte țări, iar românii sunt obligați să cumpere produse mai scumpe. Să luăm, de exemplu, creditele ipotecare, unde românii plătesc mult mai mult decât alții. În Franța, în Germania costurile au crescut la 3%, dar imediat au început să scadă, pentru că se bloca piața. La noi dobânzile la creditele ipotecare te rup. Același lucru este valabil și în ceea ce privește costurile de finanțare pentru achiziționarea unei mașini. În concluzie, statistica nu este reală, pentru că există deficiențe privind raportarea cifrelor către Eurostat, iar românii simt pe propriul buzunar că o duc mai prost”.
Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe
Spre comparație, țări candidate sau potențial candidate la accederea în UE au niveluri ale salariului minim variind de la 556 PPS în Albania la 919 PPS în Turcia. În ceea ce privește SUA, aici salariului minim în iulie a fost de 837 PPS.
Salariul minim va fi 50% din salariul mediu
Guvernul Ciolacu a aprobat la sfârșitul lunii iunie legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Introducerea salariul minim european este prevăzut şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Jalonul 392. Conform celor decise de Executiv, salariului minim va fi adus la nivel a 50% din salariul mediu.
