Falimente din lipsă de muncitori

O treime din falimentele înregistrate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în 2007 au fost cauzate de problemele legate de lipsa personalului.

O treime din falimentele înregistrate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în 2007 au fost cauzate de problemele legate de lipsa personalului.


Circa 40.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au falimentat în 2007 din lipsă de muncitori, aproximativ 33% din falimentele înregistrate în sectorul IMM-urilor. “Asigurarea calitativă şi cantitativă a resursei umane în România a devenit o problemă. Circa 70,94% dintre firme spun că se confruntă cu deficit de forţă de muncă. Procentul s-a dublat faţă de anul trecut, când era de 32% la ultimul studiu. Practic, în acest moment, peste 400.000 de întreprinderi mici şi mijlocii nu îşi pot asigura numărul de angajaţi sau calitatea acestora” a spus Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Cele mai deficitare sunt domeniile construcţiilor, metalurgiei, însă se mai caută şi mecanici şi tinichigii auto, operatori chimişti, arhitecţi. În acelaşi timp, peste 71,6% dintre micile întreprinderi consideră că o soluţie ar fi aducerea de muncitori străini.

SOLUŢII. Având în vedere criza de piaţa forţei de muncă cu care se confruntă firmele, CNIPMMR doreşte flexibilizarea formării profesionale. “La fel cum în Uniunea Europeană se acordă co-finanţare de la bugetele de stat sau cele locale prin vouchere pentru IMM-urile care îşi formează salariaţii, la fel să se facă şi în România. Firmele nu pot schimba respectivele vouchere pe bonuri de benzină ci doar să se ducă la organismele de profil să-şi instruiască angajaţii” a precizat Nicolescu. Consiliul a mai enumerat câteva bariere legislative care complică situaţia IMM-urilor. Potrivit legii 76/2002, angajatorii sunt obligaţi să returnze contravaloarea serviciilor de pregătire profesională dacă aceasta e făcută în cadrul unor programe susţinute prin bani publici dacă nu ţin angajatul respectiv minim trei ani. “Plecatul în străinătate afectează acum angajatorii” a precizat Nicolescu. El a mai adăugat că există o limită de 20% din personalul angajat care să participe la programele de formare profesională. “Nimeni nu face pregătire de dragul pregătirii. Ar trebui eliminată această prevedere” a mai menţionat el. De asemenea, se cere eliminarea birocraţiei din domeniul firmelor de formare profesională. Acestea sunt obligate să se reautorizeze anual, fapt care ar trebui înlocuit cu nşte controale anuale ale activităţii. În plus se mai cere îmbunătăţirea legislaţiei privind ucenicia. “În acest moment, maiştrii trebuie să fie întâi autorizaţi, apoi să urmeze şi ei o şcoală de formatori şi abia apoi pot face training” a precizat Nicolescu.

Salariul minim cu probleme

Salariul minim pe economie dă el bătăi de cap. Conform Anei Bontea, director în cadrul CNIPMMR, HG 1507/2007 spune că salariul minin pe economie este de 500 lei de la 1 ianuarie 2008, în vreme ce de la 1 iulie trebuie să crească la 540 lei. În schimb, pe anumite ramuri salariul minim diferă: în construcţii este de minim 570 lei, în vreme ce în energie, petrol, şi gaze este de 620 lei. Dar, potrivit contractului unic colectiv de muncă la nivel naţional, salariul minim trebuie înmulţit cu un coeficient în funcţie de pregătirea salariaţilor. În plus, dacă salariatul are o vechime de minim trei ani deja angajatorii sunt obligaţi să adauge un spor de 5%. Astfel, salariul minim în construcţii ar junge la 1.197 lei. “Aceste salarii minime, corelate cu creşterea pensiilor vor contribui la puseul inflaţionist de care nu vom scăpa anul acesta. Doi indicatori ar trebui să ne îngrijoreze: inflaţia pe ianuarie, care a crescut cu aproape 8% faţă de ianuarie 2007 şi producţia industrială, care a crescut doar cu 1%” a completat Nicolescu.