Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este acum a treia țară ca atractivitate pentru investitori, după Slovenia și Irlanda. Ceea ce ne recomandă este randamentul muncii, menținut atractiv de salariile încă mici comparativ cu alte țări. Dar odată cu creșterea veniturilor, România riscă să nu mai poată atrage investitori dacă nu-și dezvoltă rețeaua de autostrăzi și de căi ferate.
Dacă vrem să avem salarii mai mari și să atragem investiții în continuare, e nevoie să dezvoltăm zona de infrastructură, a declarat Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), la un seminar pe teme economice.
Însă România stă foarte slab la acest capitol comparativ cu țările din Uniunea Europeană. Avem cu 22% mai puțini kilometri de infrastructură raportați la mia de kilometri pătrați comparativ cu media zonei euro. Este vorba despre autostrăzi, drumuri și căi ferate. România are 414 km la mia de km pătrați, în timp ce zona euro are 1.922 km la mia de km pătrați. În București-Ilfov, în ultimii 25 de ani s-au construit 1,4 km/an de autostradă, 0,8 km/an de alte drumuri, iar kilometrii de cale ferată s-au redus cu 0,9 km/an, potrivit lucrării „România și zona euro, câteva considerații”, prezentată de Sergiu Oprescu la seminarul EU-COFIlE organizat de BNR, ARB și Alpha Bank.
„Cu cât o țară are mai multe cheltuieli în afară de cele cu forța de muncă, din multiple motive, cum ar fi dezvoltarea precară a infrastructurii, nivelul tehnologic scăzut al industriei și serviciilor, digitalizarea în fază incipientă, resurse de muncă relativ puține cu studii superioare, ce reduc în ultimă instanță productivitatea efectivă a muncii, cu atât remunerarea salariaților, din păcate, trebuie să fie mai mică pentru a-și asigura atractivitatea investițională. Cu cât recuperarea decalajelor se amână, cu atât se întârzie creșterea corespunzătoare cu productivitatea muncii a salariilor”
Sergiu Oprescu, președinte ARB
Diferențe regionale foarte mari
România este foarte diferită față de celelalte țări din zona euro fiind mult mai segregată decât majoritatea statelor membre. La noi există o mare diferență de venituri între regiunea Capitalei și restul țării, explicabilă în primul rând de distribuția investițiilor și a creditării, a mai explicat președintele ARB. Datele statistice arată că 60% din investiții sunt în București și în Ilfov și tot aici PIB-ul pe locuitor este de 128% din media zonei euro, în timp ce în restul țării este de 44%.
Distribuția investițiilor concentrată în regiunea Capitalei și nivelul intermedierii financiare mult mai ridicat sunt determinate nu atât de un nivel superior al randamentului muncii în regiunea Capitalei, cât de un nivel superior de educație, de o structură economică orientată spre servicii, un un nivel al digitalizării economiei mai ridicat, de o înzestrare cu resurse de muncă în știință și tehnologie superioare și o densitate mai mare a infrastructurii.
București-Ilfov se află la un nivel comparabil cu zona euro în ceea ce privește resursele de muncă din știință și tehnologie, în restul țării aceste resurse sunt la jumătatea nivelului zonei euro.
Pentru a putea adera la zona euro România trebuie să rămână investiţionabilă pe termen lung, adică randamentul muncii să se mențină ridicat, decalajul instituțional să fie recuperat și diferența de competitivitate să fie redusă.
