Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Finanţelor Publice va cere FMI o nouă derogare de la obligaţia privind reducerea arieratelor, întrucât nu a reuşit să respecte ţinta convenită cu instituţia financiară internaţională nici în primul semestru. "Nu ne-am atins ţinta de arierate", a declarat ieri ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu. Întrebat dacă în aceste condiţii Finanţele vor cere o nouă derogare, ministrul a răspuns "normal".
De la începutul acordului stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI în februarie stabilea reducerea până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 milioane lei la sfârşitul anului.
Arieratele la buget trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului cu FMI. România stă însă mult mai bine decât Ungaria, scrie presa maghiară. "Se poate presupune că motivul pentru care FMI a fost mai indulgent cu România este acela că Ungaria încalcă deja de mai multă vreme reglementările UE referitoare la deficitul bugetar", crede economistul Bod Peter Akos, fost guvernator al Băncii centrale ungare.
FMI a permis României un deficit de 6,8% din PIB pentru anul în curs, chiar şi aceasta fiind o ţintă precaută, dat fiind că anterior instituţia financiară nu considera de neimaginat nici măcar un deficit de 9,1%. În Ungaria, în schimb, se duce o polemică legată de posibilitatea depăşirii anul acesta a ţintei de deficit de 3,8%, respectiv de reducerea deficitului pe viitor sub pragul de 3%. Specialiştii FMI spun că ţinta de deficit din România a fost relaxată în contextul deteriorării considerabile a perspectivelor economice, în timp ce în Ungaria prognoza de creştere economică a fost de curând ajustată în sus.
Atunci când s-a analizat ţinta de deficit, România a luat măsuri fundamentale şi nu temporare de corectare, cum ar fi majorarea cu cinci procente a TVA, reducerea semnificativă a salariilor din sectorul public şi a beneficiilor sociale. Autorităţile ungare nu au actualmente în plan astfel de măsuri.
Printre motive a mai fost enumerat şi faptul că datoria Ungariei (80% din PIB) este cu mult mai mare decât cea a României (30% din PIB), din acest motiv fiind solicitat un deficit mai mic. Procedura de deficit excesiv a CE conţine şi alte restricţii referitoare la ţinta de deficit.
