Finaţele se pregătesc să emită titluri de stat în valută

Finanţele ar putea emite titluri de stat în valută cu scadenţa pe termen mai îndelungat, pe piaţa internă, ca parte a instrumentelor de investire negociate cu băncile comerciale în cadrul înţelegerii de la Viena, reconfirmată la Bruxelles, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Titlurile în valută ar putea să fie pe o perioadă mai îndelungată, ar putea să fie un prim pas. Tot acest «gentlemen’s agreement» e gândit pe baza de parteneriate. Desigur, cu excepţia normelor prudenţiale. Prima măsură a fost scăderea RMO la pasivele cu scadenţe reziduale de peste 2 ani. A fost un stimulent şi o să mai fie şi altele. Acestea sunt enunţate ca principii, nu sunt ca fapte. Factualizarea acelor principii din înţelegerile cu băncile se va face prin măsuri de politică economică, prin aranjamente triunghiulare, de tipul unor emisiuni de titluri în valută", a declarat Isărescu, într-un interviu acordat Mediafax.

Guvernatorul BNR este convins că înţelegerile semnate la Viena şi adâncite la Bruxelles prin scrisori de angajament bilaterale nu vor putea fi încălcate de bănci, pentru că reputaţia unui bancher este esenţială, fiind un domeniu în care cel mai mult contează încrederea. Mai mult, autorităţile române au convenit la rândul lor să diversifice instrumentele de investire, să aducă proiecte finanţabile şi să creeze condiţiile pentru reluarea creditării. "E bazat pe voluntariat, dar în momentul în care un bancher semnează un angajament... Ar fi ca şi cum un bacher angajează o plată şi n-o face. Nu e sancţiune, ar fi descalificare. E adevărat că e voluntar, nu e o restricţie, dar este angajament. Băncile comerciale au solicitat la rândul lor câteva aspecte; de exemplu care sunt titlurile, formele de creditare în care pot plasa banii, domeniile. O să vedeţi că o să înceapă să apară treptat aranjamente în acest triunghi Guvern, bănci comerciale, Banca Naţională", a explicat Isărescu.

La sfârşitul lunii martie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a obţinut acorduri scrise de la nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, invitate la Viena, care s-au angajat să menţină finanţările acordate la nivelul de la finele lunii martie şi să garanteze participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale.

Băncile participante sunt Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Piraeus. Întâlnirea a fost reeditată două luni mai târziu, la Bruxelles, unde au participat reprezentanţii FMI, ai Băncii Mondiale, ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ai Comisiei Europene şi ai băncilor centrale din ţările unde îşi au sediul băncile-mamă. În urma acesteia au fost convenite înţelegeri bilaterale între băncile-mamă şi BNR, scrisori care vor fi semnate până la 20 iunie. "Pe baza acestui parteneriat consemnat de întâlnirile de la Viena şi de Bruxellles, mă aştept la concretizări; dincolo de parteneriatul general, să apară forme concrete de parteneriat. Aceasta ar putea să însemne si titluri de stat în lei şi în valută pe termene mai îndelungate. Băncile comerciale care au cumpărat titluri de stat au constatat o îmbunătăţire a indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate; în consecinţă, ce trebuie înţeles este şi faptul că pentru ca solvabilitatea să se ducă peste 10% pe baza testelor de stres nu trebuie neapărat sau numai capitalizare", a adăugat guvernatorul BNR.

FMI a solicitat BNR să efectueze teste de stres pentru majoritatea băncilor din România, pentru a determina nevoia de capital suplimentar pe care trebuie să-l aducă instituţiile de credit astfel încât să-şi menţină un grad de solvabilitate de peste 10% pe toată perioada acordului stand-by, respectiv în 2009 şi 2010. În acest moment, gradul minim de solvabilitate este de 8%, iar media pe sistemul bancar se plasează la 12%. Testele de stres au indicat o nevoie de capital la nivelul sistemului bancar pe baza datelor financiare de la 31 decembrie 2008 de circa un miliard de euro, însă această sumă ar putea fi ajustată în funcţie de evoluţiile ulterioare ale capitalurilor proprii ale băncilor şi evoluţiei portofoliilor de credit şi celorlalte expuneri.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, de la începutul anului, peste 33 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat, suma împrumutată fiind de circa nouă ori mai mare faţă de intervalul similar din 2008, când emisiunile de titluri au totalizat 3,82 miliarde de lei. Pentru luna iunie, Finanţele au publicat un volum indicativ al emisiunilor de titluri de stat de 7,5 miliarde lei. Pe de altă parte, oficiali ai MFP au declarat că România analizează posibilitatea unei emisiuni de eurobonduri în a doua parte a acestui an, după ce costul ricului de ţară a scăzut semnificativ, ca urmarea a semnării acordului cu FMI şi Comisia Europeană.