Firmele franceze, obligate să plece din România

Parteneriatul strategic româno – francez începe să fie o amintire. Re­cen­ta vizită a ministrului de Externe, Teodor Baconschi (foto), la Paris s-a soldat cu un eşec. El a cerut părţii fran­ceze o dată certă pentru admi­te­rea României în spaţiul Schengen, dar răspunsul nu a fost pozitiv. Ca atare, partea română şi-a accentuat presiunile împotriva firmelor fran­ceze care au contracte în Ro­mâ­nia

Semnificativ este faptul că sunt "vâ­nate" marile companii franceze care, se ştie, sunt sprijinite în toate îm­prejurările de preşedinţia Franţei. Cel mai recent caz este cel al firmei fran­ceze Colas, obligată să îşi facă ba­gajele, după decizia ministrului Anca Boagiu de a propune rezilierea contractului "pe cale amiabilă".
Astfel, intră în impas încă o mare lucrare de infrastructură, tronsonul Cernavodă – Megidia fiind esenţial pentru finalizarea Autostrăzii Soarelui.

Colas face parte din  grupul Bouy­gues, firmă de construcţii cotată la bursă şi aflată pe primul loc în Europa. "Din cauza declaraţiilor ministrului Anca Boagiu, preluate din presa română şi de agenţiile străine, firma Colas, care e listată la Bursă, a avut şi probleme de fluctuaţii financiare pe zona de sud-est a Eu­ropei.

Conducerea grupului francez Bouygues a decis retragerea din ţară a tuturor şantierelor – Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Constanţa – conclu­zionând că România e o zona de risc financiar. Peste 4.000 de angajaţi ro­mâni care lucrează pentru Colas vor rămâne pe drumuri", au mai precizat reprezentanţii Colas, adăugând că, "datorită renumelui nostru, nu riscăm înţelegeri dubioase cu nimeni".

Astfel că "marile" lucrări de infrastructură cu care CNADNR se poate lăuda arată în felul următor: tronso­nul Cernavodă Megidia a rămas fără con­structor, firma Colas pleacă din România în condiţiile unor relaţii ten­sionate cu Franţa; parteneriatul public – privat a murit în 2010 când asocierea Vinci – Aktor s-a retras cu scandal de pe Comarnic – Braşov.
Surse din minister vorbesc despre o "atenţie" de 40 de milioane de euro, bani ceruţi de partea română Vinci.

Despre sistemul de şpagă insti­tuţionalizat în lucrările de infrastructură din România s-a dus buhul astfel încât consorţiul greco francez s-a retras din contract. Un alt caz care se poate transforma într-un nou scandal franco-român este legat de licitaţia pentru elicoptere necesare SMURD-ului.
Consorţiul EADS, numărul unu în Europa şi lider mondial în producţia de elicoptere a ofe­rit preţul cel mai bun, cu cca 12 mi­lioane de euro mai puţin decât concurentul dar, a fost descalificat. EADS, prin Eurocopter are o importantă investiţie de producţie la IAR Ghimbav dar nici acest lucru nu contează în relaţia cu instituţiile statului. EADS a fost descalificat pentru o penalizare fiscală de exact 2 (doi !) lei. Aceasta infimă sumă care este de fapt o regularizare aruncă în aer o achiziţie aflată sub semnul urgenţei în condiţiile în care acelaşi Minister al Sănătăţii închide spitale justificând că are în vedere dotarea cu suficiente mijloace de transport rapid a bolna­vilor spre spitalele mai bine dotate. Iată doar câteva situaţii extrem de sensibile care au degradat relaţiile franco-române în plan economic, parteneriatul strategic dintre cele două ţări rămânând un dosar frumos ambalat fără consistenţă în interior.