FMI a cerut Guvernului reducerea graduală a fondului de salarii

Fondul de salarii ar trebui redus gradual în următorii patru ani de la 8% la 5% din PIB, acest lucru fiind cerut de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la negocierile cu Guvernul, au declarat, astăzi, surse oficiale, citate de Mediafax.

Potrivit surselor citate, condiţionarea a fost stabilită în situaţia în care PIB ar rămâne la o valoare constantă în următorii patru ani. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, miercuri, că fondul public de salarii ar trebui sa scadă ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) în perioada următoare. El a menţionat că în acest moment fondul public de salarii reprezintă 8% din PIB. "Per total fondul de salarii va trebui să fie adus sub control", a declarat Franks. El a mai spus că Guvernul trebuie să revizuiască, într-un interval de doi ani, cu asistenţă internaţională, sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Potrivit oficialului FMI, salariile în sistemul public s-au dublat într-o perioadă de trei ani. "Fondul de salarii a crescut mai mult decât dublu în ultimii trei ani. Acest trend de creştere nu este sustenabil şi creează o enormă presiune pe buget. Trebuie reformată structura sistemului public de salarii. Acest lucru nu înseamnă neapărat că salariaţii vor avea reduceri de venituri. Sistemul pentru stabilirea salariilor trebuie simplificat şi îmbunătăţit", a spus Franks. El a explicat că autorităţile române trebuie să elaboreze legea salarizării unice, prin care să elimine practicile de plată a veniturilor pe bază de bonusuri şi prime.

 

Preşedintele Traian Băsescu a spus, astăzi, la Congresul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică "Publisind", că salariile şi pensiile mici nu vor fi afectate şi va trebui găsită o formulă să fie uşor ridicate chiar şi în această perioadă de criză. Şeful statului a menţionat că în urma negocierilor cu FMI a fost acceptat punctul de vedere al Fondului potrivit căruia România va avea o creştere economică negativă de minus 4% din PIB. "Decizia politică a fost să ne pregătim pentru ce este mai rău", a spus Băsescu, precizând că aceasta implică reducerea veniturilor bugetului de stat cu diferenţa între estimarea iniţială de creştere economică cu 2,5 şi estimarea FMI de minus 4%, adică 6,5%. El a adăugat că s-a decis ca această diferenţă să implice o reducere de 1,1 la sută a cheltuielilor din sistemul public. Şeful statului a menţionat însă că aceasta nu poate afecta investiţiile, rămânând astfel zona salarială şi a cheltuielilor materiale ale instituţiilor.
Preşedintele a explicat că aceasta se poate realiza fie prin îngheţarea salariilor funcţionarilor publici şi contractuali şi, în timp, o aşezare a sporurilor la 30% din salarii, de la categorie la categorie, fie prin reducerea cu 5% a numărului de funcţionari existenţi. Băsescu a menţionat că modalitatea de aplicare va depinde de modul de negociere cu sindicatele.

România a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.