FMI pleacă fără să ne dea banii

Instabilitatea politică din România a pus pe fugă echipele de experţi ai FMI, UE şi Banca Mondială. După zece zile de evaluare a economiei româneşti, specialiştii pleacă acasă lăsând România să găsească alte surse de finanţare pentru plata salariilor şi pensiilor. Vestea bună e că finanţarea va fi deblocată de îndată ce criza politică va fi rezolvată.

Sunt foarte puţine şanse ca tranşa a treia a împrumutului de la FMI, de aproximativ 1,5 miliarde euro, şi tranşa de un miliard de euro de la Comisia Europeană să fie accesată în luna decembrie, cel mai probabil acest lucru putând fi realizat începând cu ianuarie, anul următor, au declarat reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene.

Atât membrii FMI, cât şi cei ai CE sunt de părere că România a făcut un foarte mare progres în ultimele 10 zile şi că, de îndată ce situaţia politică va fi rezolvată banii din următoarea tranşă vor putea fi accesaţi. "Avem banii pentru următoarea tranşă. Prin natura sa, FMI are în general bani disponibili pentru ţările care ar putea avea nevoie urgentă de ei, însă ar trebui ca situaţia politică din România să fie rezolvată rapid.

Vom putea să dăm României următoarea tranşă - poate la începutul lui ianuarie, mijlocul lui ianuarie sau sfârşitul lui ianuarie, în funcţie de cât timp va fi necesar pentru rezolvarea situaţiei politice", a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România.

Comisia Europeană ar putea aproba în decembrie eliberarea următoarei tranşe pentru România, însă banii vor fi viraţi în 2010, pentru că UE trebuie să îi atragă de pe piaţă, a explicat Elena Flores, şeful misiunii de evaluare a CE. "Următoarea tranşă va fi acordată imediat ce incertitudinile politice se vor încheia şi va exista un buget pe 2010. Chiar şi aşa, banii nu vor sosi în România înainte de anul următor", a precizat Flores.

Comisia Europeană ar fi trebuit să acorde României în luna decembrie a doua tranşă, în valoare de un miliarde de euro, din împrumutul de 5 miliarde de euro stabilit în cadrul aranjamentului financiar convenit cu FMI şi instituţile financiare internaţionale, în valoare totală de 19,5 miliarde euro.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

ECONOMIA ROMÂNEASCĂ
"România a fost puternic lovită de criză, însă putem să dăm nişte estimări un pic mai pozitive. Astfel că economia va scădea cu doar 7,5-8% anul acesta, faţă de estimările anterioare de 8,5%, iar în 2010 ne putem aştepta chiar la o creştere pozitvă, de 0,5%. La sfârşitul lui 2010 creşterile vor fi mai mari, însă per total creşterea va rămâne uşor pozitivă", a explicat Franks.

În ceea ce priveşte sistemul financiar există veşti bune, acesta rezistând crizei mai bine decât se aşteptau reprezentanţii FMI şi CE. "Capitalizarea s-a situat la 13% în septembrie, peste nivelul obligatoriu de 8%", a precizat Franks. "Vi se tot spune să strângeţi cureaua. Şi o strângeţi, o strângeţi, până explodează. În cele din urmă realizaţi că ceea ce trebuie să faceţi de fapt este să ţineţi o dietă, să mâncaţi sănătos şi să faceţi exerciţii ca să puteţi să încăpeţi în curea.

Şi asta încercăm să facem. Pe termen scurt va fi nevoie să se strângă puţin cureaua, dar pe termen lung, trebuie ca statul să pună sectorul public la dietă în urma unui program bine pus la punct de exerciţii", a explicat Franks.


Deficitul bugetar
Ţintele privind deficitul bugetar pentru 2009 şi 2010 au rămas nemodificate, la 7,3% pentru anul în curs şi 5,9% pentru anul viitor, neexistând nici o solicitare care să ceară o rectificare a acestora. Anul acesta, însă, ţinta de deficit bugetar va fi cel mai probabil depăşită, din cauza întârzierii pachetului de legi privind salarizarea şi a cheltuielilor excesive din zona admnistraţiei descentralizate. "Măsurile din legile convenite în luna august au fost luate prea târziu pentru a putea acoperi reducerile de cheltuieli necesare", a spus Franks.




Deşi ţinta de deficit stabilită pentru septembrie a fost îndeplinită, nu a fost atinsă ţinta indicativă privind cheltuielile primare la nouă luni, care a fost depăşită, mai ales din cauza sumelor cheltuite de către autorităţile şi societăţile de stat.

Mihai Şeitan, ministrul interimar al Muncii şi al Finanţelor, a declarat joi că România s-ar fi încadrat într-un deficit de 7,3% din PIB în acest an dacă legile de reducere a cheltuielilor ar fi fost aprobate în trimestrul trei, astfel încât să poată fi aplicate începând cu trimestrul patru.

Continuarea acordului încheiat de România cu FMI va fi dificilă dacă va exista un guvern care să nu-şi dorească să ţină sub control deficitul bugetar în 2010, a spus Franks. "Există un buget construit de Ministerul Finanţelor, care nu poate fi trimis, dar dacă viitorul guvern va dori să îl trimită spre aprobare direct, atunci acest lucru este relativ uşor", a spus Franks.

El a afirmat că în România criza a fost severă şi că în anii următori vor exista probleme dureroase. "Nu putem pretinde altceva, dar avem încredere că având în vedere politicile propuse putem să aducem România pe o cale bună. Comunitatea internaţională este aici, pentru că sprijină România şi vom continua să o susţinem. În cele din urmă, problemele României trebuie soluţionate de români şi acest lucru este de anticipat pentru viitor", a spus Franks. Ţinta României pentru deficitul din 2010 este de 5,9% din PIB. Deficitul va ajunge anul viitor la 9%, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare, potrivit lui Franks.

 

Băsescu: FMI se întoarce când avem Guvern legitim
Băsescu a declarat că delegaţia FMI, BM şi CE va pleca astăzi din România şi condiţionează revenirea pentru continuarea discuţiilor cu partea română după ce va exista la Bucureşti un Guvern legitim, învestit şi instalat. "FMI, BM şi UE m-au informat că revin imediat ce vor fi solicitate, după instalarea noului guvern. În lipsa unui guvern legitim, nu se pot continua discuţiile.

Chiar şi venirea delegaţiei a fost posibilă nu numai în urma solicitării mele exprese, dar şi în baza speranţei că va trece guvernul propus", a afirmat şeful statului, după întâlnirea cu delegaţia FMI. Şeful statului spune că reprezentanţii FMI au cerut aprobarea legii bugetului de stat până în prima decadă a lunii decembrie, respectiv înaintea datei de 10 decembrie când are loc şedinţa board-ului FMI. O altă solicitare se referă la adoptarea legii responsabilităţii fiscale. Promulgarea legii salarizării unitare şi a legii cu privire la desfiinţarea unor agenţii guvernamentale fac parte din condiţiile rezolvate de România.

Optimist Băsescu a spus că FMI nu a amânat acordarea cele de-a treia tranşe şi că România va primi banii dacă va avea buget până la
4 decembrie, iar legea responsabilităţii fiscale va ajunge în Parlament până la sfârşitul anului. Board-ul FMI se va întruni la mijlocul lunii decembrie pentru a analiza raportul privind cea de-a doua evaluare a acordului stand-by, în funcţie de care se va aproba cea de-a treia tranşă din împrumutul extern.

 

Isărescu: Trebuie să găsim alte surse de finanţare
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că se aşteaptă la o întârziere a celei de-a treia tranşe a împrumutului de la FMI, "lucrurile părând evidente în acest moment". El a răspuns, astfel, unei întrebări a presei privind posibilitatea amânării tranşei.

Guvernatorul a afirmat că majoritatea ţintelor fixate pentru luna septembrie au fost îndeplinite, dar a atras atenţia în privinţa obiectivelor din sfera legislativă, respectiv legile care trebuiau adoptate, inclusiv bugetul de stat. Isărescu este sigur că oricât ar dori FMI şi Comisia Europeană să transmită un semnal pozitiv, pieţele nu îl vor percepe.

Isărescu a arătat că există trei puncte principale pentru finanţarea deficitului bugetar, primul la care s-a referit fiind faptul că proiecţia bugetară prevedea pentru trimestrul al patrulea intrări de fonduri de peste trei miliarde de euro de la FMI şi Uniunea Europeană. "În al doilea rând, ştim din anii precedenţi că în ultimii 20 de ani România a avut depăşiri ale cheltuielilor bugetare în lunile noiembrie şi decembrie şi nu văd de ce anul acesta ar face excepţie. S-ar putea să avem nevoie de mai mulţi bani. În al treilea rând, n-ai cum să te mişti foarte repede, să găseşti bani din altă parte, fără să dărâmi ceva în jur", a spus Isărescu. Guvernatorul a prezentat, ieri, raportul trimestrial asupra inflaţiei. 

 

Emisiunea de titluri de stat în valoare de 400 de milioane de euro lansată vineri de Finanţe este deja suprasubscrisă, a spus Isărescu. "Am înţeles că împrumutul de astăzi este deja suprasubscris", a declarat Isărescu. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a reuşit să atragă 790 de milioane de euro, aproape dublu faţă de valoarea programată, la un randament maxim de 5,25% pe an, a declarat secretarul de stat Bogdan Drăgoi. Valoarea programată a licitaţiei a fost de 400 de milioane de euro, iar băncile comerciale au cerut titluri cu o valoare totală de 1,47 miliarde de euro.

Licitaţia de vineri este a doua emisiune de titluri de stat în valută, după ce în luna august Finanţele au obţinut 447 milioane de euro prin vânzarea de titluri în valută, la un randament tot de 5,25% pe an. La acea dată, Trezoreria a strâns cu 147 milioane euro peste valoarea indicativă de 300 de milioane de euro.

În aceaşi perioadă, Finanţele au obţinut un împrumut (club-loan) de la mai multe bănci din România, a cărui valoare a fost de 1,2 miliarde euro.

Geoană scrie Fondului şi Băncii Mondiale despre satabilitatea politică
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a trimis o scrisoare directorilor generali al FMI şi Băncii Mondiale în care dă asigurări că după 6 decembrie România "îşi va reveni pe un drum al normalităţii, al predictibilităţii şi al reclădirii încrederii" în administraţia de la Bucureşti.

"În cursul acestei zile (vineri n.r.) voi avea contacte personale cu reprezentanţii FMI, voi transmite o scrisoare directorului general al FMI în care voi da toate asigurările că România, după 6 decembrie, îşi va reveni pe un drum al normalităţii, al predictibilităţii şi al reclădirii încrederii în acţiunile administraţiei de la Bucureşti. Mai sunt patru săptămâni, două zile şi câteva ore până când, la 6 decembrie, românii îşi vor putea alege un nou conducător care să asigure României un Guvern stabil şi care în următoarele săptămâni să readucă normalitatea în mediul economic, social şi internaţional cu privire la România", a afirmat Geoană.

Acesta a susţinut că şeful statului nu a înţeles că interesul naţional cerea o soluţie de deblocare a situaţiei. "Dacă mai aveam vreo iluzie, eu nu, poate alţii da, cu privire la adevărata faţă a domnului Băsescu, iată acesta este domnul Băsescu: nici o clipă nu înţelege că interesul naţional implică o soluţie prin care să putem să deblocăm situaţia. De aceea, pentru noi lucrurile sunt simple: un Guvern Negoiţă-Gabriel Oprea nu reprezintă o soluţie pentru România, de aceea fac o solicitare domnului prim-ministru Emil Boc, care va rămâne în funcţie până la alegeri, să trimită neîntârziat la Parlament proiectul de buget pe 2010", a spus Geoană.

El a adăugat că îi cere premierului în exerciţiu să fie de acord cu proiectul legii răspunderii ministeriale, astfel încât "să se pună ordine" în finanţele ţării, iar bugetele să fie făcute multianual, pentru a exista predictibilitate pe plan internaţional, indiferent de guvern.