FONDUL PROPRIETATEA / 88 de milioane de euro pentru băieţii deştepţi

"Băieţii deştepţi" care au cumpărat ti­tluri la Fondul Proprietatea au realizat până acum un profit de 88,59 milioane de euro. Vânzarea acţiunilor pe piaţa gri, nereglementată, şi Fondul absent de pe Bursa de Valori Bucureşti au transformat totul într-o operaţiune asemă­nă­to­a­re "cuponiadei" declanşată la începutul anilor ’90.

În acea vreme, oamenii nu erau conş­tienţi de valoarea reală a "cu­ponului" şi le dădeau pe nimic celor care au speculat lipsa lor de informaţii.

Reţeta se aplică cu mare succes şi acum. Potrivit datelor prezentate de Fondul Proprietatea, în perioada martie-august au fost realizate 280 de tranzacţii de cesiune cu acţiuni ale Fondului Proprietatea. "Vânzarea acţiunilor FP este permisă, prin lege, începând din luna martie 2008. în perioada martie-august 2008, la Depozitarul Central au fost înregistrate 280 de cesiuni, pentru un volum total de acţiuni cesionate de 834.959.053.

Acestea reprezintă 5,86% din numărul total de acţiuni emise de FP", se menţionează în comunicatul postat pe site. Un calcul simplu arată că valoarea acţiunilor vândute de micii proprietari este de 834,9 mili­oa­ne de lei, deoarece valoarea nominală a unui titlu este de un leu. La un curs de 3,77 lei pentru un euro, acţiunile tran­zac­ţio­nate valorează 221,47 milioane de euro.

DINCOLO ERA MAI IEFTIN
"Băieţii deştepţi" însă nu le-au cum-părat la acest preţ. Proprietarii de drept sau moştenitorii acestora, sătui să tot aştepte din 2005, de la crearea Fondului Proprietatea, până acum listarea la Bursă s-au îngrămădit să le vândă pentru a be­neficia de un ban. Pe piaţă, titlurile FP se vând la 0,3-0,6 lei pe o acţiune, adică vânzătorii dau în pierdere cu 40%-70%.

"Cumpăr acţiuni la Fondul Proprie­ta­tea, buget nelimitat la 40% din valoarea nominală" sau "Vând 100.000 de acţiuni FP cu 0,65 lei negociabil uşor" sunt doar două dintre anunţurile postate în ultima perioadă chiar pe forumul Fondului Proprietatea. De altfel, chiar şi KBC Securities, cea mai mare firmă de brokeraj din România, aprecia recent că preţul actual de 0,6 lei pe acţiune este mult subeva­luat. "Estimăm că preţul de piaţă curent este de circa 60% din va­loarea nominală a acţiunilor fondului, adică 0,6 lei/ac­ţi­u­ne. Credem că acest preţ este prea scăzut, în condiţiile în care discountul faţă de valoarea corectă a activului net calculată de noi este de circa 61,5%", se arată în ra­portul KBC Securities. Potrivit companiei, valoarea potrivită pentru titlurile FP este de 1,13 lei pe acţiune faţă de 0,6 lei, cât este acum.

SĂ IASĂ BANU’
Un calcul simplu arată că cele 5,86% acţiuni, cu valoare de 834,95 milioane de lei (221,47 milioane de euro), au fost tranzacţionate pentru 500,97 milioane de lei (132,88 milioane de euro). Ceea ce arată că rechinii au cumpărat titluri ieftine, iar la listare îşi vor scoate un profit frumuşel, de 334 milioane de lei, aproximativ 88,59 milioane de euro. Cu cât listarea este mai amânată, cu atât intermediarii acumu­lează mai multe acţiuni cumpărate subevaluat. Nu mai departe de 24 septembrie, Daniela Lulache anunţa că listarea pro­misă în prima jumătate a lui 2009 ar pu­tea fi amânată.

ADMINISTRATORUL-PROBLEMĂ
Deşi în Hotărârea de Guvern 959/2008 publicată în Monitorul Oficial la data de 15 septembrie se stipulează clar că Vlă­des­cu şi comisia sa stabilesc "împreună cu consultanţii fiscali selectaţi proiectul regulamentului de organizare a licitaţiei internaţionale", în şedinţa de Guvern din data de 14 octombrie s-a stabilit că de­sem­na­rea se va face pe bază de "dialog competitiv" şi nu prin licitaţie, iar calculatorul va desemna câştigătorul, ase­mă­nă­­tor licitaţiei pentru privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR). În a­ce­ea­şi zi, Vlădescu preciza în presă că ad­mi­nis­tra­torul selectat poate chiar ho­tărî să vândă din acţiunile pe care FP le deţine. "Să vrei un administrator căruia să nu-i dai dreptul să ia anumite decizii în­seam­nă să alegi unul de mâna a şaptea. Dacă la un moment dat administratorul va de­ci­de să vândă acţiunile Petrom, iar ac­ţio­na­rii vor fi de acord, acest lucru se va întâm­pla", spune Vlădescu în Financiarul.

Dacă până acum nu este nici o proble­mă, deoarece Ministerul Economiei şi Finanţelor deţine 79,14% din FP, o dată cu continuarea despăgubirilor, statul va deveni acţionar minoritar. De la 1 octombrie 2007 până la 23 septembrie 2008 erau înregistrate la Autoritatea Na­ţională pentru Restituirea Pro­prie­tăţilor (ANRP) 6.084 de cereri de despăgubire, în condiţiile în care până acum FP are doar 2.059 de acţionari persoane fizice.

Iar Fondul este dorit de multă lume. Sorin Ovidiu Vântu declara în urmă cu doi ani într-un interviu că "în şase luni, aşa cum este conceput Fondul Proprietatea, preiau controlul asupra lui (... ) Mai există şi alţii care pot face asta, mai lent ca mine, dar o pot face. Unii au şi început. Dacă m-aş alia cu ei, atunci nu-mi mai trebuie o jumătate de an, ci o lună. într-o lună îmi pun Fondul Proprietatea în poală", spunea Vântu în 2006.

CINE SPECULEAZĂ
Conform datelor prezentate de  Fon­dul Proprietatea, o persoană juridică deţine 2,77% din FP. Aceasta este fondul american de investiţii Cartesian, însă pe lângă el mai există alte 22 de persoane ju­ri­dice care deţin în­ total 1,49%. Una dintre acestea este SIF Muntenia, care în vară a raportat două tranzaţii prin care a cum­părat 7,5 milioane de acţiuni ale FP la 0,6 lei. De asemenea, Ionuţ Popescu, fost ministru de Finanţe şi actual senator PD-L, deţine 0,0943% adică circa 13,4 milioane de acţiuni, însă în declaraţia sa de avere nu precizează la ce preţ le-a achiziţionat. La un preţ de 0,6 lei pe titlu, Popescu a făcut un profit de 5,36 milioane de lei, adică peste 1,3 milioane de euro şi asta înainte de listarea Fondului la bursă.