Fructele, pe cale de dispariţie

ANALIZĂ  ●  Producţie în scădere, importuri costisitoare
Producţia de fructe autohtone este într-o scădere continuă. În plus, temperaturile scăzute din martie au "muşcat" puternic din fructele timpurii. Prin urmare, pe mesele românilor au ajuns doar 10%-15% din potenţialul de producţie de vişine, cireşe, caise şi prune timpurii. 

ANALIZĂ  ●  Producţie în scădere, importuri costisitoare
Producţia de fructe autohtone este într-o scădere continuă. În plus, temperaturile scăzute din martie au "muşcat" puternic din fructele timpurii. Prin urmare, pe mesele românilor au ajuns doar 10%-15% din potenţialul de producţie de vişine, cireşe, caise şi prune timpurii.  

Românii consumă foarte puţine fructe şi legume comparativ cu media Uniunii Europene, conform unei statistici realizate luna trecută de Eurostat, biroul de statistică al UE. Astfel, în ţara noastră s-au consumat în medie între 2005 şi 2007 puţin peste 40 de kilograme de fructe şi legume proaspete pe an, adică aproximativ jumătate din media Uniunii Europene. O cauză importantă a consumului redus este declinul continuu al sectorului horticol din România, după 1989.

DECLIN. "La ora actuală, România mai asigură din producţia proprie circa 15% din necesarul de fructe. Mărul şi prunul merg destul de bine, dar în rest îmbătrînirea livezilor, retrocedările, care au făcut ca multe unităţi să fie părăsite, şi-au pus amprenta. Sectorul este într-un declin puternic şi doar o strategie de plantare a aproximativ 1.000 de hectare de pomi pe an ar mai salva situaţia", ne-a declarat Aurel Tănase, directorul general al Interprofesionalei de Legume şi Fructe din România. Printre cele mai afectate fructe sînt cireşele, a căror producţie a scăzut de la 5.000-6.000 de tone înainte de 1989 la sub 1.000 de tone în prezent. Anul acesta, producţia de cireşe, vişine, caise, prune timpurii a fost chiar mai mică decît de obicei, ca urmare a temperaturilor scăzute din 19-20 martie. "Preţul cireşelor nu a scăzut sub 4-5 lei pe kilogram", a precizat Aurel Tănase. S-au dus şi afinele, zmeura şi murele de altădată, exporturile pe care le realizăm fiind din producţie silvică.

BALANŢĂ COMERCIALĂ DEZECHILIBRATĂ. Conform datelor primite de la minister, producţia de fructe a scăzut de la 1,6 milioane de tone în 2005, la 1,5 milioane în 2006, iar în 2007 a ajuns la 1 milion de tone. În acelaşi timp, şi importurile de fructe proaspete sînt în uşoară scădere, de la circa 168.000 de tone în 2005 la 165.000 tone în 2006 şi la 155.000 de tone în 2007.
Exporturile sînt însă în continuare aproape inexistente, ceea ce face ca dezechilibrul balanţei comerciale a fructelor să fie într-un avans rapid. Spre exemplu, dacă în 2006 importurile au costat peste 37 de milioane de euro, exporturile abia au depăşit 6 milioane de euro. În 2007, importurile au ajuns chiar la valoarea-record de aproape 80 de milioane de euro, în timp ce exporturile au reuşit să aducă puţin peste 9 milioane de euro.

CIUDĂŢENII MIORITICE. Problema este că punerea pe picioare a unei livezi este destul de costisitoare. Astfel, Aurel Tănase ne-a precizat că doar 1 hectar de pomi fructiferi costă de la 20.000-25.000 pînă la 30.000-35.000 de euro (o livadă intensivă cu irigaţii prin picurare), costuri la care se pot adăuga încă 10.000 de euro pentru plasa antigrindină şi antipăsări. Materia primă însăşi este foarte scumpă şi din ce în ce mai proastă calitativ. "Producţia de material săditor a scăzut foarte mult atît cantitativ, cît şi calitativ. Staţiunile au pus la dispoziţie spre plantare material sub formă de vargă care necesită trei ani de aşteptare pînă la a da roade. În aceste condiţii, producătorii au preferat să importe din Olanda, Grecia. Culmea este că au adus de acolo material săditor cu coroana formată la preţuri mai mici decît vînd staţiunile o vargă."

Sectorul horticol, sat fără cîini

Tănase consideră că o altă "bubă" a sectorului este lipsa unei autorităţi care să vegheze la calitatea produselor puse pe piaţă: "Lipsa unei autorităţi care să verifice trasabilitatea fructelor şi legumelor afectează în mod negativ sectorul. Micii producători fac tot felul de tratamente care pot avea efecte negative în mod haotic. Dacă la export producătorii trebuie să prezinte un buletin de analiză, pe piaţa internă nimeni nu întreabă nimic", a declarat Aurel Tănase.

Preţul fructelor urcă inflaţia

Nivelul inflaţiei lunare din iunie, de 0,28%, s-a situat la cel mai redus nivel din ultimul an, dar rata anuală a inflaţiei a ajuns la 8,61%. Produsele care au înregistrat cea mai importantă scumpire au fost fructele proaspete. Datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile alimentelor au urcat cu 0,32%, din această grupă fructele proaspete avînd cel mai accelerat avans, de 7,7%. Ponderea lor în indicele preţurilor de consum este de doar 1,05%. Scumpirea fructelor proaspete a fost generată atît de factori sezonieri, cît şi de percepţia agricultorilor privind preţurile, notează preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu. "Creşterea preţurilor la fructe proaspete este una sezonieră, chiar dacă este mai mare anul acesta. Majorarea este specifică lunii iunie, cînd apare prima producţie de fructe de vară. Există şi o anumită influenţă din percepţia producătorilor asupra creşterii preţurilor", a afirmat Ghizdeanu. În ultimii cinci ani, preţurile fructelor proaspete, aferente lunii iunie, au urcat cu procente cuprinse între 6% în 2007 şi 9,1% în 2003.