Furaciune de sfirsit de mandat

PROIECT  ●  Liber la terenurile din cercetare
AVAS vrea sa scoata cercetarea pe taraba si sa vinda institutele de cercetare dupa principiul “Cistiga cine da mai multi bani”. Norocosul cumparator va putea sa schimbe obiectul de activitate sau sa dea afara toti oamenii.

PROIECT  ●  Liber la terenurile din cercetare
AVAS vrea să scoată cercetarea pe tarabă şi să vîndă institutele de cercetare după principiul “Cîştigă cine dă mai mulţi bani”. Norocosul cumpărător va putea să schimbe obiectul de activitate sau să dea afară toţi oamenii.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pregăteşte cea mai mare ciordeală care a existat în cercetarea românească pînă acum. Institutele de cercetare vor intra pe mîna samsarilor imobiliari, care vor avea mînă liberă să ridice cartiere rezidenţiale şi centre comerciale pe terenurile actualelor institute de cercetare. Culmea e că AVAS arată cu degetul către Comisia Europeană, care ar fi cerut expres autorităţilor române să privatizeze institutele după metoda licitaţiei deschise cu strigare. Cum comisarul pentru concurenţă a repetat în mai multe rînduri că cercetarea trebuie să beneficieze de ajutoare de stat, la mijloc pare a fi o mare confuzie sau o tentativă de a arunca pisica în curtea UE.

INTERESE. “Autoritatea dă undă verde unei anumite clientele, respectiv unor grupuri de interese din domeniul imobiliar, dacă vrea să privatizeze institutele de cercetare prin licitaţie cu strigare, ca la piaţă. Sînt interese foarte mari la mijloc, deoarece e vorba despre sute de hectare de teren cu un ridicat potenţial de dezvoltare”, ne-a declarat Radu Minea, preşedintele Sindicatului din Cercetare-proiectare. El ne-a mai precizat că, pînă acum, una dintre condiţiile impuse la privatizare era ca investitorul să fie cercetător, iar samsarii imobiliari găseau un cercetător şi îl băgau în faţă. Însă trebuiau să menţină măcar cinci ani de la privatizare obiectul de activitate. “Este suficient să ne uităm la ceea ce s-a întîmplat pînă acum cu institutele de cercetare care s-au privatizat. Toate aceste institute au ajuns terenuri pentru construcţii. Dacă acum vor să modifice legea şi să scoată şi puţinele condiţii impuse la privatizare, cercetarea se duce cu totul de rîpă. Actuala putere aflată la guvernare trebuie să mai prindă ceva acum, pe sfîrşitul perioadei de mandat”, ne-a declarat Corin Lunganu, fostul vicepreşedinte al AVAS pe probleme de privatizare.

TERENURI. În portofoliul AVAS  mai există în prezent 16 institute rămase neprivatizate. Majoritatea deţine terenuri în suprafaţă cuprinsă între două şi zece hectare, amplasate în zone cu interes mare din partea dezvoltatorilor imobiliari. Institutul Naţional al Lemnului este amplasat pe Strada Fabrica de Glucoză, în Sectorul 2, chiar pe strada unde se ridică cartierul rezidenţial Upground. Şi ICTCM Bucureşti şi IPROCHIM Bucureşti au terenuri amplasate în zone foarte rîvnite, respectiv Şoseaua Olteniţei, aproape de Big Berceni şi Calea Plevnei. Preţul acestor suprafeţe de teren depăşeşte 2.000 de euro/mp, ne-au declarat agenţii imobiliari. Din cele 16 institute, 12 sînt în Bucureşti şi cîte unul în Braşov, Brăila, Brazi şi Craiova. Adevărată mană cerească pentru speculatorii de terenuri. “Institutele de cercetare sînt plasate în puncte importante din Capitală, pe lîngă Autostrada Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Constanţa sau chiar în buricul Bucureştiului. Mă tem că aceste terenuri vor fi achiziţionate la un preţ de deşeu, adică pe nimic”, ne-a declarat Radu Minea.

LEGISLAŢIE. Autorităţile române interpretează notificarea primită de la CE cu privire la suspendarea privatizării institutelor de cercetare în favoarea intereselor actualei puteri de la guvernare. “Reamintim faptul că reprezentanţii CE au arătat în numeroase rînduri că, în cadrul procesului de privatizare, statul trebuie să se comporte ca un investitor privat prudent, adică să nu impună nici un fel de condiţii, atît în etapa de calificare la privatizare, cît şi ulterior, singurul element de urmărit fiind maximizarea profitului/preţului pe pachetul de acţiuni. Metoda de privatizare recomandată de CE ca respectînd toate aceste condiţii este licitaţia deschisă cu strigare”, conform reprezentanţilor AVAS. Comisia Europeană a transmis o notificare la sfîrşitul lunii iunie către AVAS în vederea suspendării privatizării institutelor de cercetare. Astfel, Direcţia Generală de Concurenţă a Comisiei Europene a cerut autorităţilor române să schimbe “abordarea privatizării” în cazul institutelor de cercetare. Deşi toată lumea ştie că reprezentanţii Comisiei Europene susţin cercetarea şi are chiar şi directive în acest sens, autorităţile române s-au gîndit să profite de această notificare şi să abordeze privatizarea dintr-un unghi convenabil unor grupuri de interese.

Moare cercetarea românească

Fostul ministru al Învăţămîntului, deputatul PSD Ecaterina Andronescu, consideră total nepotrivită privatizarea institutelor de cercetare prin licitaţie cu strigare. “Sînt extrem de rezervată faţă de acest proiect. Moare cercetarea şi e păcat. Nu te poţi dezvolta ca ţară fără cercetare. Eu nu aş fi de acord, în condiţiile în care Comisia Europeană acordă o atenţie deosebită acestui domeniu”, ne-a declarat fostul ministru. În opinia sa, cercetarea trebuie să rămînă un domeniu susţinut de stat, de la buget, şi a amintit că reprezentanţii comunităţii europene propun alocarea a 3% din PIB pentru cercetare şi participarea mediului privat pentru finanţarea ei. Potrivit Ecaterinei Andronescu, “nu există o privatizare de succes în cercetare”, acestea devenind “proiecte imobiliare”. Deputatul PSD nu a exclus posibilitatea ca membrii Comisiei pentru învăţămînt a Camerei să ia în discuţie proiectul de hotărîre propus Guvernului de AVAS şi Ministerul Educaţiei cînd acesta va fi finalizat. (Gabriela Antoniu)