Găurile negre de un miliard de euro

În plin moment al crizei, o serie de companii de stat beneficiază în 2009 de subvenţii de un miliard de euro, după ce în 2008 au provocat pierderi de 320 milioane de euro.

Mai multe companii deţinute de stat primesc în acest an subvenţii de aproape un miliard de euro, cât următoarea tranşă pe care România trebuie să o primească de la Uniunea Europeană. Asta înseamnă 2,3 milioane de salarii medii, considerând salariul mediu lunar la 423 de euro.

De la sistemele de încălzire centralizată din marile oraşe la minerit şi transporturi, găurile financiare ale statului vântură anual prin România aceeaşi sumă de bani care a fost recuperată de ministerul Finanţelor de la agenţiile de stat care se "autofinanţau" din taxe impuse mediului economic.

Ba mai mult, pentru unele dintre acestea sunt prevăzute ajutoare de stat prin ştergeri de datorii, în timp ce pentru altele se doreşte creşterea perfuziei cu bani de la stat.
La începutul lunii noiembrie, Fondul Monetar Internaţional a solicitat autorităţilor române să elimine, din 2010, subvenţiile acordate companiilor de stat cu datorii mari la buget, potrivit lui Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei. Şerban preciza atunci că dintre cele zece companii monitorizate de Fond doar şapte ar putea rezista fără subvenţii.

Lista companiilor cuprinde Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).

Potrivit lui Tudor Şerban ar fi necesară păstrarea subvenţiilor la Compania Naţională a Huilei, CFR Instrastructură şi CFR Călători. Practic, România varsă anual sacul cu bani în aceste companii.



DEFICIT LA SALARII ÎN MINERIT
Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani primeşte în acest an de subvenţii totale în valoare de 281 milioane lei, iar Compania Naţională a Uraniului (CNU) de subvenţii ce se ridică la 30,51 milioane lei, potrivit Hotărârii de Guvern 622 din 20 mai, publicată în Monitorul Oficial. Ambele se află sub autoritatea Ministerului Economiei.

Compania Naţională a Huilei este cel mai mare datornic la buget, cu 1,26 miliarde de euro, dar autorităţile au depus la Bruxelles documentaţia pentru ştergerea penalizărilor.
"Anul ăsta am avut subvenţii mai mici cu 20% decât anul trecut şi avem un deficit al fondului de salarii din minerit de 35 de milioane de euro, pentru luna decembrie", declara Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerului Economiei după o întâlnire cu reprezentanţii FMI.

Cuplul Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) - Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) este programat să primească în acest an un ajutor de stat de 200 de milioane de lei pentru compensarea datoriilor avute de RAAN la SNLO şi de la această companie la bugetul statului.

BILETELE LA CONTROL!
Statul subvenţionează şi jumătate din biletele de tren, deşi CFR Călători abia are bani să îşi plătească angajaţii şi pierde bani cu nemiluita. În acest an, CFR Călători primeşte 600 de milioane de lei drept subvenţii, după ce în 2008 a primit 878 milioane de lei. Iniţial, în contractul de activitate a CFR Călători pentru perioada 2008-2011, elaborat de Ministerul Transporturilor, necesarul subvenţiei pentru acest an a fost stabilit la 4,18 miliarde de lei şi la 4,84 miliarde de lei pentru anul viitor.

Pentru CFR Marfă, autorităţile doresc privatizarea societăţii în 2010. Berceanu doreşte încasarea a "câteva milliarde de euro" pe societate. CFR Marfă a mai fost scoasă o dată la privatizare în 2008, fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, declarând că doreşte pe societate un miliard de euro. Între timp, cantităţile de marfă transportate au scăzut cu 39% în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă din 2008 din cauza activităţii scăzute din industrie. Pierderile au ajuns la nouă luni la 229 milioane de lei, faţă de 50,8 milioane de lei în perioada ianuarie-septembrie 2008.




În privinţa CFR Infrastructură, care are 28.000 de angajaţi şi datorii de 300 de milioane de euro pentru energia electrică, Berceanu declara în luna august că nu ar fi profitabilă nici dacă ar avea "angajaţi zero". CFR Infrastructură a avut pierderi de 782 milioane de lei în 2008 dar nu primeşte subvenţii, ci funcţionează din taxa de utilizare a infrastructurii, colectată de la transportatorii de călători şi marfă ce folosesc calea ferată.

DRUMURI ŞI AGRICULTURĂ
Din lista FMI, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale avea de acoperit datorii de 10,45 miliarde euro către alte societăţi, conform datelor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Pentru acest an, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, are şi ea în buget 141 milioane de lei subvenţii, potrivit propriului site.

CET-URILE PĂGUBOASE
Ineficienţa sistemelor centralizate de termoficare din ţara noastră înghite anual 400 milioane de euro din subvenţii, consideră prof. univ. Aureliu Leca, şeful Catedrei UNESCO Energie-Mediu din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti.

În luna iulie, ministerul Administraţiei anunţa că se vor şterge datorii de 1,1 miliarde de lei ale unui număr de 35 de centrale electro-termice aflate în subordinea primăriilor.

În România, preţurile gigacaloriei sunt diferite în fiecare oraş din ţară şi sunt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). După care primăriile, în funcţie de banii avuţi la dispoziţie, compensează o parte a preţului. În Bucureşti, preţul facturat populaţiei este de 119 lei pe gigacalorie, cu TVA inclus, în timp ce preţul de furnizare aprobat este de 276,43 lei.

Problema este că subvenţiile discriminează toţi românii din mediul rural, care nu sunt conectaţi la sisteme de încălzire centralizată, ca şi posesorii de centrale termice de apartament sau debranşaţii.

Încasările din cartelele de metrou nu acoperă salariile
Metrorex a primit şi ea 327 de milioane de lei de la buget, dar ministrul interimar al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că subvenţia ar putea ajunge chiar la 400 de milioane de lei. "La subvenţia de 327 milioane lei, fondul de salarii este de 285 milioane lei. Din veniturile realizate prin vânzarea biletelor se acoperă numai jumătăte din salariile Metrorex", declara săptămâna trecută ministrul Transporturilor. Berceanu a adăugat că încasările din vânzarea biletelor se ridică la peste 140 milioane lei. 

Deşi bugetul lui Berceanu prevede o creştere de subvenţie la metrou, Tudor Şerban, cel care a negociat cu Fondul Monetar Internaţional din partea ministerului Economiei, declara că această companie va trebui, probabil, "să-şi găsească soluţii interne". "Metrorex are argumente slabe pentru a solicita subvenţii, pentru că numărul de călători a crescut cu 25%, la 750.000 (pe zi - nr), şi va trebui să justifice foarte bine pentru ce mai solicită subvenţii de la stat", spunea Şerban. 

Metrorex avea la finele lui 2008 4.157 angajaţi. Mai mulţi primari din ţară au criticat faptul că sunt daţi bani strânşi de la toţi românii pentru favorizarea numai a bucureştenilor, singurii care beneficiază de metrou.
Şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) primeşte în acest an de la primăria Capitalei 415 milioane de lei faţă de 567 milioane de lei în 2008. 

Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) primeşte şi ea sprijin de 465 de milioane de lei. Transportatorii privaţi au contestat subvenţia acordată, considerând că li se face concurenţă neloială pe rutele către judeţul Ilfov.