x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Adio calorifer: orășenii se întorc la sobele cu lemne

0
Autor: Adrian Stoica 02 Mar 2016 - 09:05
Adio calorifer: orășenii se întorc la sobele cu lemne Vladdeep/Getty Images/iStockphoto hand regulate thermostatic valve on radiator close up
Vezi galeria foto


La ritmul actual de debranşare al localităţilor de la sistemul centralizat de termoficare, acest serviciu va dispărea în următorii 10 ani. O spune preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Doru Ciocan, după ce anul trecut alte şase localităţi au ieşit din sistem, reducând astfel numărul celor care mai au acest serviciu la 64.

Din cele 64 de localităţi din România în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, trei reuşesc să însumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional. Este vorba despre Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, oraşe care au un total de 660.000 de abonati la CET-uri, cifra ce reprezintă peste 50% din numărul total de 1,281 milioane de abonaţi la nivel naţional.

Cum s-a ajuns aici
La bază este indolenţa autorităţilor centrale şi a celor locale cărora le-au fost transferate, în administrare, serviciile de termoficare. În timp ce investiţiile în modernizarea au fost sporadice, ineficienţa sistemului a fost acoperită prin majorarea permanentă a preţului gigacaloriei. Din punct de vedere tehnic, instalaţiile şi echipamentele au o durată tehnică depaşită (vechi de peste 30-40 de ani) şi, implicit, au randamente tehnice şi economice foarte scăzute, ceea ce se reflectă în calitatea serviciilor şi a preţurilor la consumatorii finali. Tot mai mulţi clienţi au decis să „evadeze” din sistem, ceea ce a făcut ca cererea de energie termică să scadă permanent. Pentru societăţiile care o produc, acest lucru a însemnat mai puţini bani, punându-le astfel în imposibilitatea de a susţine investiţiile pentru reabilitare şi modernizare. Cercul vicios a fost astfel închis, iar furnizorii de energie termică au început să moară rând pe rând.

Subvenţiile, tot mai mici
Venitul mediu al celor care locuiesc în aceste apartamente reprezintă circa16% din media UE, dar preţul utilităţilor este aproape egal cu media europeana. Pe lângă posibilităţile financiare reduse a unei mari părţi din abonaţii, falimentul sistemului a fost grăbit şi de reducerea subvenţiilor. Consumatorii finali au fost astfel forţaţi să plătească o gigacalorie tot mai scumpă, existând diferenţe foarte mari între oraşe. În timp ce la nivel naţional costul mediu al unei gigacalorii facturată către populatie este de 226 lei, potrivit ANRSC, există oraşe unde preţul este mult mai mare:Constanţa - 383 lei/Gcal, Arad - 290 lei/Gcal, Sibiu şi Iaşi -265 lei/Gcal. O situaţiă mult mai bună din acest punct de vedere se regăseşte în Bucureşti, unde gigacaloria costă 170 de lei, pentru că primăria încă îşi permite să achite subvenţii consistente.


Municipiul Bucureşti deţine unul din cele mai mari SACET din lume, ocupând locul cinci, după Moscova, Sankt Petersburg, Seul şi Varşovia.

4,6 milioane de locuinţe există în zonele urbane, din care circa 3 milioane sunt apartamente de bloc




„Pentru viitor, cea mai eficientă, cea mai puţin poluantă şi cea mai ieftină modalitate de încălzire va rămâne sistemul centralizat, însă consumatorii nu sunt încurajaţi de comportamentul autorităţilor şi al operatorilor. Am ajuns la limită (...).”
Iulian Iancu, președinte Comisia de industrii și servicii

Inexistenţa unei politici naţionale în acest domeniu;
Lipsa concurenţei în piață;
Delimitarea neclară între proprietăţile din sectorul public şi privat;
Coordonarea deficitară între autorităţi;
Durata de viață depășită a instalaţiilor şi echipamentelor;
Necesar investiţional foarte mare pentru modernizarea;
Incapacitatea operatorilor de a obţine finanţare;
Pierderile mari în sistemele de încălzire centralizată (în principal în reelele de transport şi distribuţie);
Pierderi energetice mari la nivelul clădirilor (de circa 2,5-3 ori mai mari decât media europeană);
Debranşarea masivă a consumatorilor de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică;
Dependenţa directă a sistemelor de cogenerare şi încălzire centralizată de preţul combustibilului (preponderent, gaze naturale)
Capacitatea redusă de plată a utilizatorilor sistemului de încălzire centralizat;


Statistică alarmantă
Potrivit datelor ANRSC, la sfârşitul anului trecut, în nouă judeţe din ţară sistemul centralizat de termoficare fusese lichidat complet, iar în alte 12 judeţe erau conectate mai puţin de 10% din locuinţe. Cele mai multe debranşări s-au înregistrat în judeţele Galaţi, Constanţa şi Prahova. La nivel naţional, numărul debranşărilor a crescut în 2015 cu 58%, comparativ cu anul precedent, numărul locuinţelor ieşite din sistem ajungând la 47.700.


În Bucureşti, gradul de deservire cu agent termic şi apă caldă era la sfârşitul anului trecut de 76%, iar deconectarile de aproximativ 1%.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună

Cazul City Insurance. Ce se va întâmpla cu cele 160.000 de dosare de daună
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este în proces de preluare a celor 160.000 de dosare de daună ale City Insurance, spune Valentin Ionescu, director la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),...

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români

Preferințele Generației Z. Cât de importanți sunt banii pentru tinerii români
Generația Z face achiziții echilibrate, în online și offline, deoarece aproximativ 51% dintre tineri și-au propus să economisească iar 48% vor să câștige mai mulți bani în acest an, arată studiul...

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții

Dezvoltarea sustenabilă: ce înseamnă și cum o putem integra în aspectele importante ale vieții
Dacă ar fi să găsim o definiție a ceea ce înseamnă „dezvoltare sustenabilă”, unul dintre punctele de reper pe care ni le putem lua este raportul Brundtland din 1987 al Comisiei mondiale pentru mediu și...

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute

Investigație de amploare pe piața de carte. Posibile ilegalități ale unor edituri cunoscute
Consiliul Concurenţei investighează un posibil comportament anticoncurenţial al unor societăți de pe piaţa furnizării de carte din România, scrie Ziarul Financiar. Companiile investigate sunt Editura...

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?

Ce este procesul de overselling si cum il practica firmele de web hosting?
Practica de overselling este utilizata frecvent de companiile de web hosting si presupune vanzarea de resurse care nu sunt disponibile pe server. Furnizorul de hosting se bazeaza pe faptul ca majoritatea site-urilor nu...

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021

Creditul neguvernamental a crescut cu 1% în august 2021
Creditul neguvernamental a crescut  cu 1% în august 2021,  faţă de iulie 2021, respectiv 0,8% în termeni reali, ajungând la 309,7 miliarde de lei, arată BNR. Creditul în lei...

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului

Valoarea economică a industriei de jocuri din Macau scade ca urmare a coronavirusului
Potrivit raportului al Inside Asian Gaming care citează infοrmații oficiale al Biroului de recensământ și statistici al enclavei, surplusul brut deținut de cele nouă entități licențiate să opereze o Fοrmă...

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE

O regiune din România se află în topul lucrătorilor în transporturi din UE
Regiunea Sud-Muntenia din România se află pe primul loc în UE la numărul de lucrători în transporturi, cu 65 de persoane la mia de locuitori. În blocul comunitar, erau 10,8 milioane de angajați în transporturi,...

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche

„Șervețelul lui Laffer”: ban la ban trage și păduche la păduche
Galerie Foto În 1979 a avut loc o revoluție financiară în fruntea căreia s-au aflat doi dintre cei mai puternici lideri ai lumii libere: Margaret Thatcher și Ronald Reagan. Ce-au hotărât ei atunci? Au rupt lanțurile legislat...
Serviciul de email marketing furnizat de