Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Politicienii europeni nu reusesc sa se puna de acord in privinta solutiilor prin care pot rezolva criza din Grecia si implicit pot stopa virusul datoriilor care ataca state importante, precum Italia, Portugalia, Irlanda, Spania. Intreaga lume se uita cu ingrijorare catre Europa de frica amplificarii crizei care de trei ani bantuie lumea. Daca Grecia va intra in faliment efectele vor fi cu mult mai puternice decat cele inregistrate in cazul bancii americane Lehman Brothers. "Daca un val de falimente ar matura Europa, multe banci vor fi in pericol, si nu numai cele europene", a declarat presedintele asociatiei bancare germane BdB, Andreas Schmitz, pentru Reuters.
Pentru a evita aceasta situatie, detinatorii de obligatiuni emise de statul elen si-ar putea asuma o pierdere de 50%. Aceasta decizie ar afecta in principal Germania si Franta, dar si Banca Central Europeana. Andreas Schmitz a afirmat ca o "insolventa izolata" a Greciei ar putea fi gestionata si depasita, chiar daca bancile vor inregistra deprecieri ale activelor mai ridicate decat provizioanele de 21% din expunerea pe Grecia. Mai mult, intr-un interviu separat acordat postului austriac de radio Ö1, directorul general de la Raiffeisen Bank International, Herbert Stepic, a apreciat ca o stergere masiva a datoriilor Greciei este inevitabila. "Expertii spun ca va fi o reducere de cel putin 50% si eu sustin acest punct de vedere", a declarat Herbert Stepic.
Un alt plan discutat in acest sfarsit de saptamana este suplimentarea sumelor alocate Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF), pana la 2.000 de miliarde de euro, de la 440 miliarde de euro in prezent. Solutia propusa de FMI si SUA nu este pe placul Germaniei. Pe de alta parte, eforturile statelor europene de a contracara criza datoriilor ar putea sa se traduca printr-o reducere a ratingului pentru anumite state din regiune, a avertizat un oficial al agentiei de evaluare financiara Standard & Poor’s, transmite Reuters.
Directorul diviziei S&P responsabila pentru ratingurile suverane, David Beers, a declarat ca diferitele scenarii avute in vedere "ar putea avea consecinte asupra ratingului", inclusiv pentru marile state din zona euro precum Franta si Germania.
Potrivit lui David Beers este evident ca EFSF nu poate fi majorat la infinit. "Exista in zona euro o recunoastere ca nu mai exista o optiune ieftina si lipsita de riscuri pentru extinderea EFSF", a apreciat David Beers.
Bancile se pregatesc de falimentul grecilor
Bancherii se pregatesc pentru intrarea Greciei in faliment, un scenariu pe care multi il considera din ce in ce mai posibil. Acestia estimeaza ca s-ar putea confrunta cu pierderi de 60-80% pe detinerile de obligatiuni grecesti in cazul intrarii Greciei in default. Principalul motiv de ingrijorare al bancherilor este ca, daca Grecia va intra in incapacitate de plata pe datoria de stat de 340 miliarde euro, situatia va declansa o vanzare generalizata de datorii din zona euro, cauzand o criza financiara mult mai larga.
Confruntate cu aceasta perspectiva, bancile au aratat ca sunt dispuse sa renegocieze un acord mai favorabil Greciei fata de pierderea de 21% deja acceptata pe expunere in cadrul acordului din iulie, pentru a reduce riscul falimentului de stat.
"Expunerea financiara directa din sistemul bancar european este gestionabila. Care este impactul indirect? Veti avea un soc pe partea de cerere. Realitatea este ca ar trebui sa ne asteptam cu totii la un impact in privinita produsului intern brut daca vom avea un soc pe partea de cerere care va afecta mediul de afaceri", a declarat la Washington directorul general al Citigroup, Vikram Pandit.
Pe de alta parte, politicienii si oficialii europeni se tem de efectul de contagiune. Intrarea Greciei in incapacitate de plata ar "distruge" increderea investitorilor in zona euro si ar putea declansa un efect de contagiune similar celui propagat in 2008 de falimentul Lehman Brothers, avertizeaza cancelarul german, Angela Merkel, citata de Reuters.
China catre Europa: Nu va asteptati la salvare din partea noastra
Mai multi oficiali chinezi au declarat ca statul asiatic nu poate salva Europa. "Nu putem sa ne apucam sa salvam pe cineva. Nu suntem salvatori. Trebuie sa ne salvam pe noi", a declarat Gao Xiqing, presedinte al China Investment Corp (CIC), uriasul fond suveran de investitii al statului. China a fost vazuta ca un posibil raspuns la criza datoriilor suverane din zona euro, prin achizitia de obligatiuni sau prin investitii. Insa, acum oficialii chinezi spun raspicat ca daca Europa ar decide sa vanda obligatiuni comune ale zonei euro, garantate de catre toate statele din uniunea monetara, China ar putea sa nu cumpere. "Daca ar avea un profil de risc care sa se potriveasca politicilor noastre am cumpara. Dar nu va asteptati sa cumparam mai mult decat ar suporta apetitul nostru pentru risc", a afirmat Gao. Declaratia acestuia pare sa excluda posibilitatea ca China sa cumpere obligatiuni emise de Italia, Grecia si alte state cu probleme.
FMI are nevoie de mai multi bani
Fondul Monetar International ia in considerare majorarea resurselor sale financiare de la 940 miliarde de dolari la 1.300 miliarde de dolari, pentru a lupta impotriva crizei mondiale, se arata in publicatia germana Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Publicatia sustine ca in prezent sunt examinate doua modele pentru majorarea resurselor FMI. Articolul din FAZ vine dupa ce sambata seful FMI, Christine Lagarde, a declarat ca resursele Fondului Monetar International sunt "confortabile" pentru necesitatile actuale, dar "fac o palida figura" in raport cu nevoile potentiale ale anumitor tari. "Capacitatile noastre de imprumut de aproape 400 de miliarde de dolari par confortabile astazi, dar fac o palida figura in raport cu nevoile de finantare potentiala ale tarilor vulnerabile si ale victimelor colaterale ale crizei. Trebuie sa fim gata sa raspundem rapid, de maniera flexibila si, daca va fi posibil, la o scara mai mare", a explicat oficialul FMI.
Citește pe Antena3.ro
