Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situația aceasta se repetă anual, în ultima perioadă, iar România a făcut o serie de greșeli foarte grave, atât în relația cu producătorii români de legume, fructe și viță-de-vie, cât și în cea cu Uniunea Europeană. Până acum, statul român nu a dat niciun ban din Fondul de Risc pentru culturile distruse de vremea rea, deși există acest fond în care se strâng anal peste 50 de milioane de euro, din 2022. Iar până anul trecut nu s-au dat nici ajutoare de la Comisia Europeană, deși alte state au primit. La noi nu a cerut nimeni, până în 2025, iar când o asociație a legumicultorilor și a pomicultorilor a cerut sprijin financiar, Ministerul Agriculturii a greșit procedurile, astfel încât vom plăti, tot de la bugetul de stat, aproape 10 milioane de euro, din 11,5 milioane care s-au dat doar pentru anumite specii, dar nu s-a ținut cont de regulament. Situația se repetă anul acesta, iar banii pe care România i-ar putea folosi sunt blocați de lipsa procedurilor, pe care nu le-a făcut nimeni, din 2022 până astăzi.
România se află într-o situație absurdă: nu își ajută producătorii agricoli, deși are foarte mulți bani la dispoziție, pentru a face acest lucru, iar atunci când oferă un ajutor, nu ține nimeni cont de regulamentele Comisiei Europene și banii se vor da înapoi de la bugetul statului, pentru că nu se va aproba decontarea de la CE. Comisia Europeană a alocat, anul trecut, 11,5 milioane de euro României, pentru a sprijini pomicultorii afectați de temperaturile foarte scăzute din lunile de primăvară, care au distrus pomii. Dar Ministerul Agriculturii nu a ținut cont nici de nevoia de cofinanțare cu 200% - pe care celelalte state care au primit sprijinul din Fondul de Rezervă al CE au respectat-o -, nici de procedura impusă de CE care prevedea alocarea banilor doar pentru câteva specii, din livezile afectate 100%. Bani au fost alocați pentru tot sectorul pomicol, chiar și pentru livezile mai puțin afectate, fără a se ține cont de gradul de distrugere al celor pentru care au fost alocate fondurile cu prioritate, din partea UE.
Anul acesta, înghețul a produs același tip de pagube, atât în pomicultură, cât și în legumicultură și în viticultură, iar producătorii au din nou nevoie de ajutor. CE ar putea da o nouă tranșă de bani, din același Fond de Rezervă pentru Agricultură, la finalul lunii iunie, dar în august ar putea cere înapoi 10 milioane de euro din sprijinul acordat anul trecut, pentru nerespectarea regulilor. Din calculele asociației FRULEG a producătorilor de fructe și legume, doar 2 milioane de euro s-ar putea deconta, din sprijinul total de 11,5 milioane de euro de la CE, pentru că restul nu se încadrează în speciile indicate de Comisie pentru alocarea banilor.
Fondul de Risc este de neatins
Lucian Florea, președintele asociației FRULEG, a explicat, pentru Jurnalul, că din Fondul de Risc, România ar fi putut să aloce, de anul trecut, cofinanțarea de 200% pentru suma de 11,5 milioane de euro dată de Comisia Europeană, dar Ministerul Agriculturii nu a făcut acest lucru și nici nu a ținut cont de avertismentele venite din partea asociației de producători, în legătură cu riscul la care se expune țara noastră prin nerespectarea regulamentului CE – de a da bani înapoi, anul acesta. Fondul de Risc a ajuns la o sumă colosală, de peste 200 de milioane de euro, jumătate din Fondul de Rezervă al Uniunii Europene pentru Agricultură, din simplul motiv că nu s-a creat cadrul legal pentru folosirea acestor bani, dar în continuare, România va cere sprijin financiar tot Comisiei Europene, și pentru pagubele suferite de producătorii agricoli anul acesta, deși s-ar putea apela la acest Fond de Risc.
Președintele FRULEG mai spune că singurul demers pe care l-a făcut Ministerul Agriculturii pentru a putea debloca bani din acest fond a fost o încercare de a face plăți, din acești bani, pentru companiile de asigurări, astfel încât să se achite polițe de asigurare pentru culturi, însă nu s-a putut pune în aplicare acest plan, pentru că ar fi fost deturnare de fonduri din bani europeni. Acest Fond de Risc este colectat anual din banii de la APIA pentru România, reprezentând 3% din valoarea totală a acestor alocări, scopul fiind ca fiecare țară din UE să poată avea o sursă de finanțare în cazul producerii pagubelor în culturile agricole. România este singura țară care nu respectă regulamentul și care nu și-a creat cadrul legal pentru a putea folosi banii, așa cum a fost și singura țară care nu a cerut fonduri pentru culturile compromise, până în 2025, când a solicitat sprijin asociația FRULEG, dar și singura țară care a primit bani și nu a alocat cofinanțarea.
Anul acesta, asociația FRULEG anunță că valurile succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României și au provocat din nou pierderi semnificative în sectorul horticol. „România s-a confruntat, în această primăvară, cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii (cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă) se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă”, a anunțat Asociația FRULEG.
Intervenția în regim de urgență a autorităților
Asociația solicită din nou intervenția în regim de urgență a autorităților, în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. FRULEG consideră că amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate.
Cele peste 200 de milioane de euro din Fondul de Risc al României s-ar putea folosi pentru a acoperi pagubele legumicultorilor, pomicultorilor și viticultorilor, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027 – explică reprezentanții asociației.
„Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, a mai explicat asociația.
Valurile succesive de îngheț au compromis culturile
În această primăvară, valurile de îngheț succesive au afectat culturile și plantațiile de pomi fructiferi și de viță-de-vie în mai multe perioade. Prima a fost noaptea de 8-9 aprilie 2026, când temperaturile au scăzut sub limita înghețului, în special Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de Est.
Al doilea episod s-a înregistrat în noaptea de 10-11 aprilie 2026, cu o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.
Al treilea val de îngheț a fost în noaptea de 11-12 aprilie 2026, afectând în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate. De asemenea, în noaptea următoare, 12-13 aprilie 2026, valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.
Frigul a făcut ravagii și în luna mai
Al cincilea val de frig s-a înregistrat în noaptea de 21-22 aprilie 2026, cu un nou episod de temperaturi negative care a afectat nordul, centrul, vestul țării și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă. La fel și în noaptea următoare, 22-23 aprilie 2026, când frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive. A urmat alt val de frig în noaptea de 26-27 aprilie 2026, cu un nou episod de îngheț care a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse. Alt episode a avut loc în noaptea de 30 aprilie - 1 mai 2026, în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație. A continuat cu noaptea de 2-3 mai 2026, cu temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase.
„Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț. Episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României, cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale. FRULEG va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate”, a transmis asociația producătorilor.
Pentru producătorii de legume nici măcar nu s-au cerut bani de la CE
Anul trecut, pentru toate culturile compromise în urma înghețului din lunile de primăvară, România ar fi avut nevoie de 49 de milioane de euro, dar Comisia Europeană a putut aloca doar cele 11,5 milioane de euro, la care Guvernul României trebuia să adauge 23 de milioane, bani care se puteau lua din Fondul de Risc. „România nu a cofinanțat această acțiune, dar a și distribuit bani către toate speciile pomicole, deși banii erau dedicați doar anumitor culturi. Banii s-au dat și pentru pomicultură și viticultură, pentru toate speciile, fără a se aplica regulamentul CE. Nu s-a ținut cont de regulamentul European și consecințele se vor vedea, în luna august, când nu se va putea deconta decât suma alocată strict acelor culturi specificate de Comisia Europeană. Guvernul a împărțit banii la toată pomicultura, deși unele plantații erau afectate doar în proporție de 30%, altele erau compromise total. Acum, până pe 30 iunie, România trebuie să facă raportul pentru decontarea banilor de anul trecut, iar țara noastră va trebui să suporte suma de la CE din bugetul propriu. Răspunsul CE va veni în luna august. Doar 2 milioane de euro s-ar putea deconta”, a explicat Lucian Florea, pentru Jurnalul.
Toți fermierii români ar trebui să beneficieze de sprijin de la stat, din acel Fond de Risc, de peste 200 de milioane de euro, dar nici anul acesta nu există cadrul legal pentru deblocarea acestor bani. Dacă pomicultorii și viticultorii au primit bani de la stat, din Fondul de Rezervă al Comisiei Europene, nu același lucru s-a întâmplat cu legumicultorii, care nu au primit nimic. Acum, mulți dintre legumicultori sunt din nou afectați de înghețul care a distrus culturi din întreaga țară, dar nici în acest an nu vor beneficia de sprijin de la statul român sau de la Comisia Europeană, decât dacă se deblochează Fondul de Risc al României. Anul trecut, Ministerul Agriculturii nici măcar nu a cerut bani pentru legumicultori de la Comisia Europeană.
Citește pe Antena3.ro
