Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Producătorii și distribuitorii de vinuri au fost puși în situația de a se îndrepta spre faliment, în următoarele luni, prin prevederile unei ordonanțe de urgență de anul trecut care le impunea aceleași reguli ca pentru benzinării: să plătească o garanție de aproape 50.000 de euro pentru fiecare depozit și să se autorizeze ISU, într-un timp foarte scurt – deși vinurile nu ard… După ce au cerut o rectificare asociațiile producătorilor și distribuitorilor, același guvern Bolojan a făcut o modificare, prin altă ordonanță care, în loc să mute data-limită a aplicării prevederilor mai târziu, să le dea timp pentru întocmirea documentelor, a modificat doar data de început a procedurii, scurtând termenul cu o lună, în loc să-l prelungească.
La a treia încercare, Guvernul Bolojan a reușit să facă rectificarea necesară pentru a nu distruge toată piața vinurilor românești, doar că au introdus-o într-o ordonanță pentru programul de apărare, aducându-i modificări după votul pe moțiunea de cenzură, ceea ce o face ilegală, fiind lovită de nulitate, pentru că se consideră că un guvern nu mai poate da OUG din ziua în care s-a votat moțiunea de cenzură. Astfel, cei care nu vor aplica prevederile primelor două ordonanțe vor putea fi amendați sau închiși de instituțiile de control, chiar dacă a fost dată a treia ordonanță.
Piața de vinuri din România tindea spre o creștere constantă, atât a cantităților de vin produse, cât și a calității. România este poziționată pe locul 6 în Europa și 15 la nivel mondial, din punct de vedere al suprafețelor de viță-de-vie cultivate și al cantității de vin produs anual, iar calitatea producției crește de la un an la altul. Tot ce s-a câștigat în ultimii 20 de ani se poate pierde, dacă piața va fi lovită de haos, pentru că producătorii și distribuitorii mici și mijlocii ar da imediat faliment, după ce s-ar aplica noile reguli votate de Guvernul Bolojan și anulate de același guvern, dar după votul moțiunii de cenzură.
Graba Guvernului Bolojan de a face modificări legislative cu ordonanțe care includ toate domeniile de activitate a dus la introducerea vinurilor în aceeași categorie de produse accizabile ca motorina și benzina, iar regulile impuse producătorilor și distribuitorilor au fost aceleași, în varianta inițială a OUG nr. 89/2025 care obligă operatorii economici – de la proprietarii de antrepozite fiscale până la distribuitorii angro de produse accizabile – să îşi reînnoiască autorizaţiile sau înregistrările, până la 31 mai 2026, începând cu 1 martie 2026, adică totul să se facă în 3 luni.
Tot ce e accizabil are reguli standard
În categoria „produse accizabile” intră distilate sau tutun, dar și motorină și benzină – ceea ce a dus la schimbarea regulilor privind autorizațiile ISU pentru vinuri și bere sau orice altă băutură fermentată. OUG nr. 89/2025 s-a modificat prin OUG nr. 9/2026, din luna februarie, scopul fiind să prevină „blocajele operaţionale”, doar că ordonanța nu a făcut altceva decât să modifice data de start a procedurii de la 1 martie la 31 martie 2026, data depunerii rămânând tot 31 mai 2026 – adică s-a scurtat perioada cu o lună.
În plus, cei care au depozite de vinuri nu au înțeles pentru ce li se cere autorizaţia ISU de securitate la incendiu, în procedură de urgență, pe 31 martie, prin HG nr. 184/2026, cu riscul de a se respinge cererea de reautorizare celor care nu au această autorizație ISU, iar astfel, orice comerciant de produse accizabile devenea infractor.
Tot la fel ca în cazul benzinarilor, li s-a cerut o garanție de 250.000 de lei pentru fiecare depozit și producătorilor sau distribuitorilor de vinuri, deși unii nici măcar nu au o cifră de afaceri cât ar fi garanția cerută de stat.
Toate aceste probleme care ar fi distrus sute de afaceri mici și mijlocii, lăsând fără loc de muncă zeci de mii de angajați din toată țara s-a produs după ce Guvernul Bolojan s-a gândit să introducă o mică acciză și pentru vin, deși era încurajată producția internă prin scutirea de accize. S-a introdus, de la 1 ianuarie 2026, o aciză de 0,11 lei/litru, cu o infimă majorare faţă de nivelul de 0,10 lei/litru introdus de la 1 august 2025. Această modificare a băgat vinurile pe lista produselor accizabile și astfel au ajuns producătorii și distribuitorii să se supună unor reguli care ar scoate de pe piață 90% din actualele afaceri din acest domeniu.
Executivul a găsit o cale nelegală de corectare a erorii
În ultimul moment, Guvernul Bolojan a înțeles absurdul situației și a încercat să modifice prevederile celorn două OUG-uri greșite, dar a făcut-o pe 5 mai, exact în ziua în care s-a votat moțiunea de cenzură, ceea ce face noua ordonanță ilegală. Dacă Parlamentul nu votează o lege care să-I scutească pe producătorii și distribuitorii de vinuri de garanția de 250.000 de lei pentru fiecare depozit și de autorizația ISU, după 31 mai se poate întâmpla în orice moment ca noua ordonanță să devină nulă, de drept, iar instituțiile de control să poată amenda și închide producătorii sau distribuitorii care nu îndeplinesc toate condițiile din ordonanțele inițiale.
Diana Pavelescu, secretar general al Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a explicat, pentru Jurnalul, că vinurile românești reprezintă un sector al economiei cu o cifră de afaceri de circa jumătate de miliard de euro, anal, aducând circa 0,5% din Produsul Intern Brut, ceea ce nu pare foarte mult, dar numărul de locuri de muncă pe care le-a creat această industrie e de zeci de mii de angajați, în toată țara. Astfel, falimentarea a 90% din piață ar însemna o explozie a șomajului, pe care statul va trebui să o susțină financiar.
Conform datelor raportate recent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a 4 milioane hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG). Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate.
Producția de vinuri din România a fost afectată, în ultimii ani, de înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave asupra unor regiuni viticole sau de seceta extremă din anul precedent care a persistat în anumite areale viticole, iar vânzările scad, la nivel mondial, afectând și piața din România.
În privința noilor reguli impuse acestei piețe, situația încă a rămas nerezolvată, iar după data stabilită de primele două OUG, adică 31 mai 2026, e posibil să se întâmple orice, dacă nu se va găsi o metodă legală de îndreptare a erorilor inițiale din cele două ordonanțe.
Citește pe Antena3.ro
