Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul României adoptă, astăzi, o ordonanță de urgență pentru măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata crizei țițeiului. Este o măsură care vine la trei săptămâni după declanșarea acestei crize, timp în care românii au plătit din ce în ce mai mult pentru benzina și motorina de la pompă, toate prețurile au explodat, pe fondul scumpirii accelerate a carburanților – deși ministrul Energiei a explicat, din prima zi, că avem rezerve pentru cel puțin 5 luni -, iar cantitățile de benzină și motorină ale țării noastre s-au diminuat, din cauza continuării exporturilor.
Transportatorii au solicitat, într-o întâlnire cu ministrul Transporturilor și cu ministrul Finanțelor, sprijin concret pentru a nu se ajunge la o criză a lanțurilor de aprovizionare, dar și reducerea accizelor, pentru a rezolva problema crizei carburanților, însă li s-a acordat doar o creștere a subvenției la motorină, de la 65 la 85 de bani pe litru, ceea ce nu poate reduce semnificativ efectele crizei.
Propunerea de scădere a accizelor vine de la Bruxelles
În ultimele săptămâni, toate țările europene au luat măsuri de plafonare a prețurilor carburanților și de reducere a accizelor. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a recomandat țărilor membre UE să reducă accizele.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a propus 5 scenarii pentru ca prețul benzinei și motorinei să nu depășească 10 lei/litru – ceea ce deja s-a întâmplat. Unul dintre aceste scenarii viza reducerea temporară a accizelor și taxelor care compun aproape 70% din prețul final al carburanților, pe o perioadă limitată de timp până când vom reveni la normal, după ce se va stinge acest conflict în Orientul Mijlociu. O altă propunere a fost reducerea accizelor cu 40%.
Bogdan Ivan le-a transmis liderilor coaliției de la guvernare o scrisoare cu mai multe măsuri pentru a combate efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Ministrul Energiei a menționat reducerea accizei și plafonarea prețului la pompă între aceste posibile măsuri, dar toate aceste propuneri au fost respinse de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Acesta a declarat că reducerea accizei cu 40% „ar însemna un impact bugetar de peste 1 miliard de lei lunar, un impact anual de 12 miliarde de lei”, o situație pe care „România nu și-o permite în acest moment”.
Creșterea prețurilor se va tempera
Măsurile aplicate de astăzi „vor avea un impact care va tempera creșterea prețurilor”, a explicat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, prim-vicepreședinte PSD. Acesta a propus guvernului din care face parte „un set de mai multe măsuri prin care să se limiteze pe cât mai mult posibil evoluția prețului la carburanții din România, implicit și la gaze naturale”. Între timp, prețul gazelor s-a dublat pe piața europeană, iar efectele se vor resimți în facturile românilor și în prețuri, în scurt timp.
„Sunt măsuri pe care le-am propus în urma consultării și cu piața, și cu specialiștii din domeniu tocmai pentru a limita aceste creșteri. Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a mai explicat ministrul Bogdan Ivan, la finalul BPN al PSD.
Măsurile care urmează să fie adoptate de Guvern prin ordonanță de urgență în zilele următoare, după declararea stării de criză în domeniul combustibililor, vizează limitarea exporturilor de diesel din țara noastră, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025.
De asemenea, urmează crearea unui mecanism „prin care sunt zero șanse de a specula o creștere artificială a combustibililor la pompă și eliminarea obligativității de minim 8% biocombustibili la benzină, lucru care, de asemenea, pune o presiune asupra prețului”, a mai explicat Bogdan Ivan.
La propunerea Ministerului Energiei, în urmă cu două săptămâni a fost decisă limitarea prețului la gaze naturale, în contextul în care acestea au înregistrat o creștere de 141% în trei săptămâni de la declanșarea conflictului.
Executivul a încasat mai mult la buget
În timp ce Guvernul României a așteptat trei săptămâni până a început să gestioneze această criză - colectarea banilor din accize și din creșterea prețurilor carburanților fiind o oportunitate de a aduna mai mulți bani la buget -, toate celelalte țări au luat măsuri pentru a-și proteja cetățenii și economia: plafonarea prețurilor carburanților sau reducerea accizelor. Despre această oportunitate folosită de Guvernul României în cele trei săptămâni fără măsuri de stopare a creșterii prețurilor a vorbit chiar ministrul Energiei, dând asigurări că prin măsurile luate începând de astăzi, banii vor fi returnați către firmele românești și către populație:
„Odată cu creșterea veniturilor, creșterea prețurilor la combustibili, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru, este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior, de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litrul de carburant”, a declarat Bogdan Ivan.
Celelalte țări nu au speculat această oportunitate. Primele măsuri au fost luate de Italia, țară care a alocat aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul reducerii accizelor la combustibili până pe 7 aprilie, printr-un decret aprobat de guvern. Italia încearcă să găsească soluții pentru a ajuta familiile și firmele să facă față creșterii prețurilor și a redus accizele la benzină și motorină de la 672,9 euro pentru 1.000 de litri la 472,90 euro.
De asemenea, Austria a redus temporar taxele pe benzină și motorină și va limita câștigurile comercianților cu amănuntul de carburanți precum OMV - care deține aproximativ jumătate din benzinăriile din țară -, pentru a proteja consumatorii de creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului.
Ungaria a aplicat măsuri de plafonare a prețurilor sau de reducere temporară a accizelor, pentru a menține prețul sub pragul de 1,50 euro, doar pentru cetățenii proprii, iar Bulgaria a reușit să mențină cele mai mici prețuri din UE, aplicând acciza minimă permisă de UE (de 0,363 europe litru), având și costuri de operare mai scăzute.
Cele mai mari prețuri de criză sunt în România
Au mai existat momente de criză, iar de fiecare dată România a avut cele mai mari prețuri ale benzinei și ale motorinei la pompă, chiar și după ce crizele au trecut, iar prețul barilului de petrol a scăzut. Aceste situații au dus și la devalorizarea leului față de dolar. În iulie 2008, barilul de petrol ajunsese la un record istoric de 147 de dolari, când 1 dolar echivala cu 2,31 lei. În martie 2022, costul barilului era cu 8 dolari americani mai ieftin decât în 2008, dar aproape s-a dublat, de la 340 la 627 de lei, din cauza cursului valutar de 4,51 lei.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a cerut reducerea accizelor la carburanți cu 50%, pentru salvarea economiei, atrăgând atenția Guvernului că miliardul de lei încasat lunar la bugetul statului din accizele la carburanți va costa mult mai mult, după ce vin falimentele în lanț ale firmelor, valul de șomeri și foametea, pentru că motorina înseamnă transporturi de mărfuri și de persoane, iar scumpirea ei duce, automat, la creșterea tuturor prețurilor și la distrugerea economiei României.
„În martie 2026, prețul barilului a crescut accelerat în ultimele săptămâni, cursul de 4,41 lei ar trebui să mențină prețul la pompă sub nivelul din vara anului 2022, dar acciza a crescut foarte mult și prețul carburanților va continua să crească. Prețul crește pe fondul majorărilor succesive a accizelor, de la 1 ianuarie 2026, la care se adaugă și creșterea TVA la 21%, de la 1 august 2025, iar astăzi, România are carburanți mai scumpi decât Austria și Spania”, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Acesta mai spune că instituțiile de control ar trebui să facă o anchetă, pentru a stabili pe ce bază au crescut prețurile la pompă, fără nicio justificare, deși chiar ministrul Energiei declara că România își folosește rezervele care acoperă nevoile pentru cel puțin 5 luni.
Citește pe Antena3.ro
