Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta a subliniat că acum clauzele de salvgardare adoptate în Parlamentul European oferă un nivel de protecție, însă Comisia Europeană trebuie să meargă mai departe. Acordul de liber schimb cu cele patru țări din Mercosur - Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay - ar elimina treptat taxele vamale pentru aproape toate bunurile comercializate între cele două blocuri, în următorii 15 ani, ceea ce a atras nemulțumirile fermierilor și opoziția mai multor țări. Ambasadorii UE sunt așteptați să dea undă verde acordului comercial vineri. Italia este foarte posibil să își retragă obiecțiile, lăsând puține șanse oponenților acordului care ar urma astfel să fie semnat pe 12 ianuarie în Paraguay. Semnarea acordului vine după ce mii de fermieri au protestat la Bruxelles în decembrie împotriva acordului sud-american, despre care spun că va permite un flux de bunuri mai ieftine din partea gigantului agricol Brazilia și a vecinilor săi.
Și sectorul agricol din România intră în 2026 sub semnul tensiunilor generate de creșterea fiscalității și a incertitudinii legislative. Fermierii spun că sunt sufocați de stat cu biruri foarte mari, iar acest lucru pune în pericol supraviețuirea exploatațiilor agricole, în timp ce costurile de producție ating niveluri record, iar prețurile de vânzare rămân extrem de scăzute. Mai multe organizații agricole au anunțat că, dacă autoritățile nu intervin rapid cu măsuri corective, există riscul unui colaps generalizat în sector. Principalele revendicări ale agricultorilor la acest miting erau:
-
Eliminarea „taxei pe stâlp” și reducerea poverii fiscale pentru ferme;
-
Scutiri de impozite și taxe pentru a compensa pierderile masive înregistrate în ultimul an;
-
Crearea unei bănci agricole cu capital românesc, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate și să reducă dependența de instituțiile financiare comerciale.
Pe de altă parte, se confruntă cu costuri de producție tot mai mari de la an la an, în timp ce prețurile cerealelor au rămas la niveluri apropiate de cele din urmă cu 15 ani, ceea ce a dus la o decapitalizare agresivă. În prezent, zeci de exploatații sunt deja executate silit, iar alte ferme se află la limita falimentului, a declarat pentru cotidianul Jurnalul Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), el adăugând că Executivul condus de Ilie Bolojan are o abordare simplistă a sectorului agricol, pur finanțistă, care ignoră caracterul strategic al agriculturii.
Pentru ca acordul UE-Mercosur să fie semnat, Comisia Europeană trebuie să obțină o majoritate calificată, respectiv sprijinul a cel puțin 15 state membre, care să reprezinte minimum 65% din populația UE.
Fermierii au cerut Guvernului României să se opună acordului UE–Mercosur
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a solicitat în decembrie autorităților române să adopte o poziție fermă de respingere a acordului comercial UE–Mercosur, avertizând că forma actuală a tratatului pune în pericol viitorul agriculturii românești și europene. Apelul era adresat Președinției României, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe și Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Organizația reitera îngrijorările exprimate în mai multe adrese transmise anterior, subliniind că fermierii europeni se confruntă deja cu presiuni economice și climatice majore, într-un context global instabil și cu cerințe tot mai stricte privind durabilitatea. În acest cadru, acordul UE–Mercosur ar adăuga „sarcini suplimentare și disproporționate” asupra celor care asigură securitatea alimentară a Uniunii Europene.
„Înțelegem necesitatea acordurilor comerciale pentru economia europeană, dar în același timp înțelegem și nemulțumirile fermierilor, care se confruntă deja cu presiuni majore pe piață. Clauzele de salvgardare adoptate în Parlamentul European oferă un nivel de protecție, însă Comisia Europeană trebuie să meargă mai departe. Nu putem vorbi despre competiție corectă cât timp fermierii europeni respectă standarde mult mai ridicate decât producătorii din afara UE. Avem nevoie de condiții echitabile de concurență, - inclusiv proceduri mai rapide prin aprobarea unui biopesticid, care astăzi poate dura până la șapte ani”.
Daniel Buda, europarlamentar
Poziția României, pe contrasens cu a fermierilor
Ultima poziție a României față de acordul UE-Mercosur a fost exprimată în decembrie de președintele Nicușor Dan care a spus că acesta oferă oportunități mai mari decât riscuri, iar acestea din urmă au fost minimizate în urma măsurilor de siguranță anunțate de Comisie. Această poziție a fost puternic contestată de asociațiile fermierilor, care l-au acuzat pe Nicușor Dan că exprimă un punct de vedere fără a se fi consultat și cu ele. Ministrul Agriculturii nu a făcut nicio referire la acest subiect, dar surse apropiate dosarului Mercosur spun că România este în tabăra țărilor care va ratifica acest acord.
Reuniunea extraordinară și o promisiune de 45 de miliarde de euro
Într-o scrisoare transmisă marți, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit modificările bugetare, despre care a spus că „vor oferi fermierilor și comunităților rurale un nivel de sprijin fără precedent”.
Practic, Comisia a anunțat că va permite fermierilor acces timpuriu la aproximativ 45 de miliarde de euro din viitorul buget multianual al UE, ceea ce înseamnă că banii vor putea fi mobilizați imediat și puși la dispoziția fermierilor. Scrisoarea a fost publicată în contextul în care miniștrii agriculturii din UE s-au reunit miercuri la Bruxelles în încercarea de a obține aprobarea acordului Mercosur, pe fondul discuțiilor despre viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034. Statele membre urmează să voteze apoi textul vineri, iar Comisia Europeană speră că va deschide calea pentru semnarea acestuia. Acordul ar ajuta UE să exporte mai multe vehicule, utilaje, vinuri și băuturi spirtoase în America Latină, într-o perioadă de tensiuni comerciale globale. În schimb, ar facilita intrarea în Europa a cărnii, zahărului, orezului, mierii și soiei din America de Sud.
La reuniunea Consiliului AGRIFISH de la Bruxelles sunt prezenți miniștrii Agriculturii din țările UE, precum și comisarii europeni pentru Agricultură și Buget. În cadrul negocierilor pentru bugetul multianual 208-2024 fiecare stat membru încearcă să obțină cât mai mult. Comisia vrea să majoreze bugetul la aproximativ 2.000 miliarde de euro și, simultan, să îl reformeze: în timp ce există în prezent multe fonduri pentru Politica Agricolă Comună și fonduri structurale, Executivul comunitar vrea să le consolideze într-un singur mare fond. În acest context, fermierii ar urma să primească mai puține fonduri în viitor. Pentru perioada 2028 - 2034, fermierii vor beneficia de aproape 300 miliarde de euro, cu peste 20% mai puțin decât în bugetul din perioada 2021-2027.
„Drum bun participanților la reuniunea de la Bruxelles, dar cred că cel mai bine e să stea în România și să înceapă să facă o strategie economică și socială privind agricultura pentru că oricum de 18 ani de când suntem în UE pe agricultură nimeni nu are și nici nu a avut o temă de prezentat la UE. Nu a vorbit nimeni din România și nici nu se vorbește de acest impact economic și social asupra populației, asupra țării. Ministerul împreună cu tot ce înseamnă Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, specialiști, cercetători și analiști economici, nu analiști repetenți care să vorbească despre consum, în loc să vorbească despre investiții aducătoare de profit, trebuia să construiască o strategie în care să ducă agricultura românească la o cifră de afaceri mai mare de 60 miliarde de euro, cu o rată a profitului net de 20-25%. Mergem la Bruxelles să facem ce? Să reprezentăm pe cine și ce? Noi nu avem o imagine clară a ceea ce înseamnă sectorul agricol pentru România din punct de vedere economic, al siguranței alimentare și, nu în ultimul rând, social. Trebuie să revizuim poziția noastră la nivel UE, dar în baza unui plan de țară bine făcut care să răspundă nevoilor noastre de țară, nu nevoilor Ucrainei sau UE. Apropo, Ucraina a mărit salariile la profesori, iar economia anului 2024 arată o creștere, nu inflație cum e la noi. E destul de interesant din moment ce noi creștem datoria națională, dar împrumutăm Ucraina, iar pe agricultorul român, sectorul agricol din România în general, îl constrângem pentru a intra în faliment și a putea vinde produsele aduse din afara UE pe diferite acorduri comerciale bilaterale, beneficiari fiind economiile țărilor dezvoltate din UE. Eventual vor prelua și terenurile pe care le dețin românii. Pământul e bun strategic național. Care e strategia României pe soluri, pe bunuri, pe dezvoltare economică? Sunt întrebări la care autoritățile nu au răspunsuri”.
Nicu Vasile, președintele LAPAR
Fermierii din UE se pregătesc de proteste
Sindicatul tinerilor fermieri din Franța a anunțat deja planuri de a protesta în fața Parlamentului de la Strasbourg în timpul următoarei sesiuni plenare din 19 ianuarie, pentru a încuraja deputații europeni să se opună acordului dacă acesta va fi semnat pe 12 ianuarie. În Polonia, fermierii plănuiesc un protest la Varșovia vineri, în timp ce până la 10.000 de persoane sunt așteptate să se adune a doua zi în orașul Athlone, din centrul Irlandei, pentru un miting anti-Mercosur. Chiar și în Germania, o țară care susține în mare măsură Mercosur, sunt planificate blocaje rutiere mari localizate în toată țara joi.
Importurile de produse sud-americane, suspendate parțial în Franța
Confruntat cu puternice proteste ale fermierilor francezi, Guvernul de la Paris a promis că va anunța numeroase măsuri în favoarea agricultorilor pe tot parcursul lunii ianuarie. În ciuda promisiunilor, marile asociații ale fermierilor francezi s-au declarat nemulțumite, denunțând o lipsă de viziune. Franța a confirmat că de la începutul acestui an a suspendat importul de fructe și legume din America de Sud care conțin reziduuri ale unor fungicide și erbicide interzise în Europa: mancozeb, glufosinat, tiofanat-metil și carbendazim.
Materialele critice, o miză mare
Țările membre Mercosur dispun de resurse minerale importante, iar dintre acestea se disting cele rare precum litiu grafit, nichel, mangan și pământuri rare. Astăzi, UE este dependentă de importurile de astfel de resurse din China, dar blocul comunitar vrea să elimine pe cât posibil dependența de această țară, din cauza diferendelor comerciale care ar putea afecta și importurile de metale rare.
Citește pe Antena3.ro
