Intenţia Guvernului de a extinde sistemul de taxare a gazelor extrase din zona offshore şi în zona onshore a creat o situaţie tensionată pe piaţă. Investitorii acuză instabilitatea fiscală şi spun că aceste măsuri se vor resimţi, pe de o parte, în facturile consumatorilor, iar pe de altă parte, vor reduce sau chiar bloca investiţii de miliarde de dolari.
La mai puţin de cinci luni de la adoptarea ei, Legea 7/2018 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţului în sectorul gazelor naturale ar putea fi modificată. Prin amendarea ei, Guvernul vrea să lege impozitul asupra veniturilor suplimentare de preţul de referinţă al gazelor de pe piaţa spot din Austria, precum şi eliminarea deducerii redevenţei şi limitarea deductibilitatea investiţiilor recunoscute în calculul impozitul pe veniturile suplimentare. Schimbările, care au fost avizate favorabil deja de către Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, urmează să intre în această săptămână în dezbaterile Comisiei pentru Buget-Finanţe.
Preţul de referinţă taie apetitul investitorilor
Potrivit unei analize realizate de Federaţia Patronală din Petrol şi Gaze, legarea impozitării de preţul de referinţă de la Bursa de la Viena ar avea efecte dramatice pentru industria românească de extracţie şi prelucrare a gazelor naturale. Astfel, luând în calcul preţul de referinţă din noiembrie 2018 de 121 lei/MWh şi cel de 90 lei/MWh preţul mediu de la Bursa Română de Mărfuri pentru livrările din noiembrie 2018, se ajunge la o rată efectivă de impozitare a veniturilor suplimentare de 640%.
Practic, la un venit suplimentar de 5 lei, companiile sunt obligate să plătească un impozit de 32 de lei. Calculul arată că, prin impozitarea unui venit suplimentar determinat arbitrar prin raportare la un preţ de referinţă care nu este realizat de către producătorii de pe piaţa internă, Guvernul forţează majorarea preţului pentru consumatori.
Impactul asupra economiei
Potrivit studiului KPMG, “Impactul industriei onshore de explorare şi producţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale asupra economiei româneşti”, un miliard de euro investit în segmentul Upstream onshore generează impozite şi taxe la bugetul de stat de un miliard de euro, contribuie la crearea sau menţinerea a 45.900 de locuri de muncă şi are un impact de 3,2 miliarde de euro în PIB. Modificarea preconizată a legislaţiei fiscale va aduce pe termen scurt mai mulţi bani statului, dar ca efect advers va induce pierderea unui mare număr de locuri de muncă, scăderea veniturilor bugetului de stat pe termen mediu şi lung şi va periclita siguranţa energetică a României. Nu în ultimul rând, va duce la creşterea preţului gazelor naturale din cauza reducerii investiţiilor şi, pe cale de consecinţă, a producţiei.
Potrivit unei analize Wood Mackenzie, România are deja cel mai ridicat nivel al cotei de beneficii a statului (67%) din producţia de gaze, comparativ cu alte ţări europene. Propunerile de modificare a regimului de impozitare pentru gazele onshore are putea, potenţial, să ducă la creşterea ”cotei” statului la peste 100%, ceea ce ar face ca proiectele de gaze onshore să devină neviabile.