Guvernul luptă împotriva obezităţii doar cu taxa pe răcoritoare

de Adrian Stoica | 08 Aug 2019 • 11:15

Decizia Guvernului de a introduce de la 1 septembrie o acciză nearmonizată pe băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr a stârnit nemulţumirea reprezentanţilor industriei zahărului, dar şi a sindicatelor din industria alimentară. Guvernul susţine că această măsură descurajează consumul de alimente nesănătoase şi aduce venituri care pot fi investite în educaţie şi sănătate. Statistica europeană arată că o astfel de măsură nu a dus la efectele scontate, fapt ce a făcut ca multe ţări să şi renunţe rapid la ea. În ceea ce priveşte investirea sumelor astfel colectate în educaţie şi sănătate, experienţa noastră cu banii strânşi din supraacciza la carburanţi care ar fi trebuit, după cum spunea premierul de la acea dată, să meargă direct în construcţia de autostrăzi, ne face să punem sub semnul întrebării această promisiune.

“În Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial”, arată Guvernul în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Ordonanţă. Ultimele date publicate de Eurostat pe data de 21.03.2019 arată însă că incidenţa medie a obezităţii în Europa este de 15,4%, iar în România este de 9,1 %. Printre adolescenți români, numărul persoanelor supraponderale și obeze este, de asemenea, mai mic decât media europeană, însă a crescut de peste două ori în ultimul deceniu, de la 7%, în 2005-2006, până la 16% în 2013-2014”, arată un un raport al Comisiei Europene.

Diabetul, o problemă mondială

Potrivit calculelor OMS, în intervalul 2011-2030 pierderile din PIB-ul global cauzate de diabet ar urma să se ridice la 1.700 miliarde de dolari. Din această sumă, 800 miliarde de dolari ar fi suportate de ţările cu venituri mici și mijlocii, unde se încadrează şi ţara noastră. OMS recomandă ca statele să combine taxarea, cu restricții de marketing pentru aceste produse, în special în ceea ce-i privește pe copii, și cu politici educaționale pentru a reduce supraconsumul de zahăr și a opri creșterea numărului de persoane care suferă de diabet.

Consumul de zahăr

Într-un studiu din 2015, Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomanda ca adulţii şi copiii să limiteze cantitatea de zahar la 5-10% din totalul caloriilor consumate. Acest lucru s-ar traduce prin consumarea a maximum 25 de grame de zahar pe zi, însă pentru a respecta aceasta valoare trebuie avute în vedere toate produsele care conţin zahar (sucuri, dulciuri, cereale, fructe etc). Cetăţenii Statelor Unite ale Americii sunt cei mai mari consumatori de zahăr, cu o cantitate de 126 grame/zi şi aplică o astfel de taxa. Alte ţări cu un consum mare pe cap de locuitor, Finlanda -91,5 grame/zi sau Danemarca-75,11 grame/zi, au renunţat la ea după ce au constatat că măsură este ineficientă. Elveţia, care înregistrează un consum de zahăr de 76,1 grame/zi nu a aplicat taxa niciodată. Multe ţări din UE au preferat demararea unor campanii agresive de conştientizare a pericolului la care te expui consumând zahăr în exces, în locul suprataxării.

Dulciurile în UE

În România s-au vândut circa 27.000 de tone de dulciuri, ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat, în medie, circa 1,4 kilograme de ciocolată, produse zaharoase sau gumă, de 11 ori mai puţin decât un danez şi de zece ori mai puţin decât un german, arată studiul realizat în 2015 de Canadean. Astfel, România se află pe ultimul loc între 17 ţări din Europa la consumul de dulciuri într-un clasament realizat pe baza datelor companiei de cercetare Canadean. Printre ţările analizate se află şi Ucraina, Bulgaria sau Polonia, care depăşesc România la consumul de dulciuri. Astfel, un ucrainean consumă în medie 3,4 kilograme de dulciuri anual, un polonez 4,5 kilograme pe an, iar un bulgar 3,5 kilograme.

Din Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanţă lipseşte opinia Comitetului Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie, organismul îndreptăţit să emită poziţia Guvernului faţă de această problemă, să înţeleagă şi să prezinte statisticile româneşti corespunzatoare.

Băuturile cu un conţinut de zahăr de 5-8 grame la 100 de mililitri (50-80 grame la 1 litru) vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru, iar cele cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de militri (80 de grame pe litru) de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru. Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziţionează intracomunitar.

Prin introducerea accizei, producţia internă de sucuri va avea de suferit, împreună atât cu lanţul de desfacere, cât şi cu industriile din amonte. “Se va vinde mai puţin zahăr, cele trei fabrici de zahăr care mai funcţionează în România riscă şi ele falimentul, iar fermierii pierd recoltele de sfeclă de zahăr. Faliment, somaj, pierderi. Nu sunt cuvinte în van, industria se află pe muchie de cuţit, după eliminarea cotelor de producţie din 2017 ( imediat, în 2018, fabrica din Oradea a fost închisă), iar lucrurile o pot lua către prapastie în orice moment. România va ajunge un importator net de zahăr, fără nici un producător intern. Şi, probabil, şi de sucuri. Valoarea pieţei zahărului este de circa 500.000 to/an x 400-500 euro/to = 200 – 250 milioane euro. Cu atât se va încarca balanţa comercială la importuri.

Gheorghe Bejan, Patronatul Zahărului din România

Guvernul României încurajează consumul de alcool la copii având în vedere că am ajuns să avem accize 0 la bere, de 30% la vin şi de 100% la băuturi răcoritoare. Afectele noii măsuri gândite de Guvern vor fi plecarea producătorilor de sucuri din România şi lichidarea a mii de locuri de muncă. Industria alimentară este în pericol din cauza dorinţei nesăbuite a Guvernului de a încasa mai mulţi bani. Vorbim despre o măsură aberantă care va duce la scumpirea unei categorii de produse şi va creste procentul consumului de alimente din import.

Dragos Frumosu, Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară

În țările în care s-au aplicat taxe similare, acestea au fost ineficiente și nu au determinat îmbunătățirea stării de sănătate a populației ori stimularea unei alimentații echilibrate. În plus, măsura propusă de Ministerul Sănătății vizează doar zahărul în exces din băuturile răcoritoare, în timp ce alte produse alimentare cu zahăr sunt neglijate. Taxa pe zahăr este este discriminatorie, are impact negativ în economie și nu rezolvă problemele de sănătate ale românilor.

Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară

Incidenţa obezităţii în Europa (%)

UE-28 15,4

Malta 25,2

Letonia 20,8

Ungaria 20,6

Turcia 19,9

Mara Britanie 19,8

Cehia 18,7

Islanda 18,1

------------------------------

România 9,1 (ultima din Europa)