Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul de convergenţă adoptat de Guvern nu stabileşte o ţintă pentru adoptarea monedei euro. La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.
În acest context, Programul de convergenţă pentru 2013-2016 elaborat de Guvern prevede că “angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă”. Cu alte cuvinte vom adopta moneda unică europeană atunci când vom îndeplini criteriile de la Maastricht. Pentru asta, moneda naţională trebuie să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro, cu doi ani înainte de adoptarea euro.
Tot în criteriile de convergenţă de la Maastricht se mai prevede ca rata medie a inflaţiei, monitorizată pe o perioadă de un an înainte de efectuarea verificării, să nu depăşească cu mai mult de 1,5% rata inflaţiei din cele trei state membre UE cu cea mai mare stabilitate a preţurilor.
Alte cerinţe pentru adoptarea euro: raportul între deficitul public şi PIB nu trebuie să depăşească 3%, raportul între datoria publică şi Produsul Intern Brut nu trebuie să depăşească 60%, rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie să fie mai mare cu mai mult de 2% decât cea realizată de primele trei state membre.
Ce arată prognozele
Guvernul estimează o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2,2% în 2014. În plus, pentru perioada 2014-2016 se estimează că economia românească îşi va relua creşterea mai susţinută, cu un ritm apropiat de potenţial, fiind posibilă o creştere a PIB în medie cu 2,7% anual. Scenariu se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în cele cu potenţial de export şi în construcţii. Cererea internă va fi motorul acestei evoluţii cu o medie anuală estimată la 3,1%. Nivelul deficitului de cont curent se va menţine la o valoare cuprinsă între 5,8 şi 6,9 miliarde de euro, cu o pondere a acestuia în PIB de 4,2% în anul 2013 şi 4,1% în anul 2016 şi va fi acoperit integral prin surse autonome negeneratoare de dobândă pe întreaga perioadă.
Pentru perioada 2014-2016, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale, cât şi ca medie anuală.
Cresc cheltuielile cu pensiile
În anul 2060, cheltuielile cu pensiile vor reprezenta 13,5% din produsul intern brut, existând o creştere de 3,7 puncte procentuale faţă de 2010, potrivit Programului de Convergenţă pentru perioada 2013-2016.
Proiecţia de creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei, conform ultimului raport privind sustenabilitatea, este de 5,4 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2010-2060, peste media europeană de 2,9 pp din PIB. Pe principalele componente de cheltuieli, 3,7% din PIB reprezintă creşterea cheltuielilor pentru pensii (media europeană 1,4%), iar 2,1 puncte procentuale din PIB, creşterea cheltuielilor legate de îngrijirea sănătăţii şi îngrijirea pe termen lung (media europeană 2%)”, se arată în document.
