x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Guvernul Orban, toxic pentru „Afacerea România”

0
Autor: Valentin Gros Dan Străuţ 10 Iun 2020 - 16:20
Guvernul Orban, toxic pentru „Afacerea România”


În primul trimestru din acest an, când efectele pandemiei erau încă nerelevante, economia și-a redus la jumătate ritmul de creștere. Statisticile detaliate privind evoluția economiei arată că, pe de-o parte, industria a trecut de la creștere la scădere, iar comerțul exterior a scăzut considerabil (atât importurile, cât și exporturile). De cealaltă parte, deficitele structurale s-au adâncit, statul accelerându-și cheltuielile pe seama împrumuturilor angajate cu viteze de Formula 1. Oficialii de la Palatul Victoria au gestionat atât de prost economia, încât, dacă o firmă oarecare ar fi mers cu aceiași parametri ca „Afacerea România”, ar fi ajuns direct în faliment.

 

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut, ca serie brută, în primul trimestru al acestui an, cu 2,4% față de aceeași perioadă din 2019 și cu 0,3% față de trimestrul anterior, potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru comparație, în primele trei luni ale anului trecut economia crescuse cu 5% față de intervalul similar din 2018, așadar se înregistra un avans dublu comparativ cu cel raportat anul acesta.

Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a durat numai două din cele 12 săptămâni ale trimestrului I, astfel că nu a exercitat o influență suficient de puternică încât să justifice o cădere atât de severă a creșterii economice. Domeniul cel mai afectat de întreruperea activităților, HoReCa (hoteluri și restaurante), are – împreună cu comerțul și transporturile – o contribuție de circa 20% la formarea PIB. Dar acest sector nu a consemnat o diferență de evoluție foarte mare, înregistrând o majorare de 1,1% în T1 2020, cu numai 0,2 puncte procentuale mai mică decât avansul de 1,3% din aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, în ce privește industria – care, de asemenea, contribuie la PIB cu o pondere în jur de 20% – observăm o adevărată prăbușire. Dacă în primele trei luni din 2019, acest sector avea o creștere de 0,2% față de intervalul similar din anul precedent, în perioada ianuarie-martie 2020 consemna o scădere de 1,2% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.

Statul și-a umflat cheltuielile

Actualii guvernanți și-au propus să reducă ponderea consumului în Produsul Intern Brut. Cel puțin până acum, statisticile ne arată că nu au reușit. În primul trimestru din 2020, consumul final efectiv total a avut o contribuție de 86,3% la formarea PIB, peste nivelul din primele trei luni ale anului trecut, de 84,4%. Iar sistemul de stat alimentează, într-o oarecare măsură, această amplificare. Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a urcat, ca pondere în PIB, de la 7,4% în T1 2019 la 8,4% în T1 2020. A intervenit și o majorare la cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la 64,1% la 67,1%.

Balanțele externe, tot mai dezechilibrate

Și balanța de cont curent, practic bilanțul „Afacerii România” în arena internațională, apasă mai greu asupra economiei. În primele trei luni ale anului trecut, exportul net de bunuri și servicii aducea un minus de 4,2% la PIB, iar în ianuarie-martie 2020 acest indicator provoacă un efect negativ de 5,5%.

Dacă ne referim la comerțul internațional cu bunuri, vom vedea că deficitul balanței comerciale (diferența dintre importuri și exporturi) s-a adâncit cu 974,2 milioane de euro în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019. Asta în condițiile în care și principalii noștri parteneri comerciali, Germania, Franța și Italia, au acuzat șocurile pandemiei de coronavirus. Între cele două intervale de timp comparate, exporturile au coborât cu 13,3%, până la aproape 20 de miliarde de euro, iar importurile, cu 7,4%, la 26,1 miliarde de euro, deficitul comercial depășind pragul de 6 miliarde de euro. În perioada ianuarie-aprilie 2020 au crescut destul de puternic importurile de alimente și animale vii (cu 10,1%, până la 2,48 miliarde de euro), dar și de produse chimice și derivate (cu 8,7%, la 4,1 miliarde de euro).

În trimestrul I 2020, sectorul administrației publice a contribuit la formarea PIB cu 16,4 miliarde de lei, după o creștere de 10,4% în volum și de 7,1% ca prețuri față de aceeași perioadă a anului trecut.

Viteze de Formula 1 la împrumuturi

România s-a împrumutat, în ultimele șase luni, cu o viteză de 1.000 de euro pe secundă și plătește o rată dobânzii la împrumuturile pe 10 ani de 4,1%. Un studiu efectuat de economistul Cristian Socol, pe baza datelor oficiale ale țărilor din regiune, arată cum stăm în raport cu vecinii noștri la acest capitol. Polonia accesează credite într-un ritm de 400 de euro pe secundă și suportă o rată a dobânzii de 1,3%, Ungaria se îndatorează cu 315 euro pe secundă la o rată a dobânzii de 2%, iar Bulgaria se împrumută cu 54 de euro pe secundă și achită o dobândă de 0,6%.

Adevăratul deficit bugetar: 6,6% din PIB-ul trimestrului I

Potrivit Ministerului Finanțelor, decalajul dintre cheltuielile și veniturile publice – deficitul bugetar – a însumat, în primul trimestru, 18,06 miliarde de lei, reprezentând 1,67% din PIB. Această sumă arată însă cu totul altfel dacă o raportăm nu la PIB-ul estimat pentru întregul an, ci la cel realizat efectiv în trimestrul I 2020, când s-a acumulat acel deficit. Astfel că, raportat la PIB-ul trimestrului I, care a fost de 272,4 miliarde de lei, rezultă o pondere de 6,6% a deficitului. Veniturile bugetare au însumat 72,2 miliarde de lei (26,5% din PIB T1), iar cheltuielile bugetare – 90,3 miliarde de lei (33,1% din PIB T1).

Prognoza BM: Doar Bulgaria va scădea mai abrupt decât România

Banca Mondială (BM), în noua sa prognoză – publicată ieri – privind economiile lumii, anticipează că PIB-ul României va scădea cu 5,7% în 2020, după ce în prognoza anterioară preconiza o scădere de 9,1%. Chiar și așa, România se prezintă cu una dintre cele mai abrupte scăderi din estul Europei, fiind devansată doar de Bulgaria, pentru care BM prognozează o contracție de 6%. Potrivit sursei citate, Ungaria ar urma să scadă cu 5%, Polonia cu 4,2%, Republica Moldova cu 3,1% și Serbia cu 2,5%. „Banca Mondială vorbește despre cea mai gravă criză economică din ultimii 150 de ani. În aceste condiții, managementul crizei contează enorm”, a punctat economistul Cristian Socol. El a arătat, într-o postare pe Facebook, că România a alocat doar 3,5% din PIB ca resurse pentru relansarea economică și protejarea puterii de cumpărare a populației. Polonia a alocat 15% din PIB, Ungaria – 16%, iar Bulgaria – 11,7%, a mai arătat economistul.

Academia Română: Economia se va relansa prin creșterea consumului

Academia Română a elaborat un studiu privind efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei, iar la capitolul Concluzii a prezentat un set de recomandări pentru relansarea economică. Una dintre cele mai importante recomandări este stimularea consumului și protejarea puterii de cumpărare a populației, întrucât numai astfel poate fi absorbită – prin cerere – oferta de produse și servicii. Jurnalul vă prezintă, în continuare, un extras din recomandările Academiei Române.

I. Eliminarea cercului vicios al contracției cererii și al ofertei care s-a format ca urmare a apariției crizei sanitare la începutul lunii martie în România și în țările din Europa. Reducerea ofertei pentru cele mai multe produse, amplificată de schimbarea comportamentului populației, va genera o contracție a cererii populației și o schimbare a structurii acesteia. În aceste condiții, se recomandă alocarea de fonduri publice pentru repornirea firmelor, indiferent de dimensiunea acestora.

II. Împrumuturile guvernamentale din această perioadă să nu se transfere ca povară generațiilor următoare. Studiile realizate ar trebui să arate că, pe termen scurt, sunt conservate actualele locuri de muncă și sunt create noi locuri de muncă, pentru atragerea, printre alții, și a românilor plecați în străinătate. Iar pe termen mediu și lung, prin această strategie se va asigura o rată de creștere a PIB superioară ratei de creștere a împrumuturilor.

III. Menținerea capacității de transport a firmelor naționale pentru a asigura transportul de mărfuri și materii prime pentru reluarea proceselor de producție în unitățile din România care sunt integrate în lanțul de producție la nivel european sau internațional.

IV. Actuala criză poate reprezenta o bună oportunitate pentru încurajarea dezvoltării producției autohtone naționale sau locale în sectoarele de activitate în care există materie primă și piață de desfacere asigurată. Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al industriei alimentare. Pe parcursul ultimilor 30 de ani, România a importat produse agroalimentare în valoare de peste 85 de miliarde de euro, înregistrând un deficit al balanței de mărfuri pentru această categorie de peste 22 de miliarde de euro.

V. Dezvoltarea de întreprinderi cu capital românesc sau mixt plasate în lanțul valoric de producție al întreprinderilor multinaționale care asigură dezvoltarea de tehnologie modernă și pătrunderea pe piețele internaționale pentru valorificarea producției interne.

VI. Investiții în cercetarea științifică românească și dezvoltarea învățământului universitar de elită care să permită susținerea dezvoltării strategice a economiei la nivelul competiției internaționale. Pe fondul reducerii veniturilor bugetare pe tot parcursul perioadei de tranziție, România a investit sume derizorii în cercetarea științifică și pentru susținerea învățământului universitar. Investițiile nealocate în mod direct pentru cercetare-dezvoltare de la bugetul de stat sau susținute de mediul privat sunt suportate de fiecare dintre noi prin importul masiv de mărfuri.

Citeşte mai multe despre:   ludovic orban

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.  Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020
Cererea totală pentru spații de birouri a scăzut cu circa 28% în primul semestru din 2020, ajungând la 124.000 de metri pătrați. Spațiile noi de birouri care s-au finalizat în această perioadă s-au ridicat la ...

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România
Companiile străine de pe piața financiară din România au făcut injecții de capital de 43,08 de milioane de euro în primul semestru din 2020, cu 20% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când...

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă
Solicitările agricultorilor afectați de seceta din acest an nu au fost soluționate de Guvern, iar propunerile legislative au fost respinse, apoi atacate la Curtea Constituțională de PNL. Astfel s-a ajuns la...

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a postat, pe pagina sa de Facebook, câteva mesaje de un optimism debordant privind evoluțiile din economie, asezonate cu iconițe care ilustrează „mușchi încordați” -...

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020
Grupul BRD a raportat un profit de 415 milioane lei în primul semestru din 2020, în scădere cu 47% față de perioada similară din 2019, când acesta s-a ridicat la 787 milioane de lei,...

Campionii randamentelor imobiliare

Campionii randamentelor imobiliare
Randamentele investițiilor în sectorul nerezidențial înregistrate în trimestrul II 2020 pe piața românească sunt cele mai mari din Europa Centrală și de Est (ECE), arată un raport al companiei de...

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria
La sfârşitul lunii iulie, preţul mediu al unui litru de benzină Euro 95, cu toate taxele incluse, a fost în România de 0,941 euro, mai ieftin ca la noi putând fi achiziţionat doar din Bulgaria, unde era de 0,883...

Românii sărăcesc, economia crește

Românii sărăcesc, economia crește
Rata sărăciei va crește la aproape 19% în anul 2020, dar economia nu va ieși pe minus, reiese dintr-un raport publicat vineri de Banca Mondială (BM). „Economia României a fost puternic afectată de criza...

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro
Executivul a aprobat în ultima sa şedinţă, ţinută vineri la Palatul Victoria, trei scheme de ajutor de stat care prevăd acordarea de granturi în valoare totală de un miliard de euro pentru IMM-uri,...

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni
Fermierii dobrogeni sunt grav afectați de secetă, motiv pentru care ei cer autorităților să emită un act normativ prin care să le fie suspendate ratele timp de 18 luni. Aceștia spun că agricultura este...

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat
Fondul Proprietatea (FP) transmite că lipsa managementului performant în companiile de stat pune în pericol economia România. Compania cere Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi...

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri
Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut la 130,02 milioane de lei în această săptămână, cu circa 27% mai mică față de perioada anterioară.  Cea m...

Granturi de un miliard de euro pentru IMM-urile afectate de criza coronavirusului

Granturi în valoare de un miliard de euro pentru trei scheme de finanțare a IMM-urilor afectate de criza coronavirusului au fost aprobate de Guvern. Fondurile ar urma să sprijine circa 100.000 de afaceri. Banii...

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei
Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă vor primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se acordă la cerere şi prin intermediul angajatorului....
Serviciul de email marketing furnizat de